Să fii locul întâi în piaţă nu este „un lucru dat”, spune Jean-François Fallacher, CEO-ul Orange România explicând că acest statut trebuie câştigat, iar apoi, pentru a-l păstra trebuie să fii mereu în alertă, să-ţi urmăreşti cu atenţie competitorii, dar să te ghidezi în special în funcţie de cerinţele consumatorilor. Orange este, în prezent, cel mai mare operator de telefonie mobilă din România după numărul de clienţi, care ajunsese, la finele lunii septembrie, la 10,38 milioane, cu peste 2 milioane mai mulți decât Vodafone și peste 4 milioane față de Cosmote, potrivit datelor înregistrate la sfârşitul lunii septembrie 2013.
Istoria companiei începe în urmă cu 17 ani, când Dialog, marcă înregistrată a Mobil Rom a lansat rețeaua GSM în România. Acţionarul majoritar al acesteia era consorțiul France Telecom Mobiles. Patru ani mai târziu, grupul francez a cumpărat compania britanică Orange și a decis să adopte numele englezilor. În 2002, are loc și rebrandingul Dialog, care devine Orange România.
Jean-François Fallacher a venit la conducerea sucursalei din România a operatorului francez la mijlocul anului 2011. Are în spate o vastă experienţă în această industrie care l-a captivat încă de pe băncile şcolii și crede că principalul atu al companiei pe care o conduce stă în capacitatea de a anticipa trendul acestei piețe extrem de dinamice și competitive. Pasiunea lui pentru Internet şi în special pentru telecom a apărut pe la sfârşitul anilor ’80, pe când era încă student în cadrul Şcolii Politehnice (École Polytechnique), una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din Franţa. “Am început să studiez domeniul telecom încă din timpul universităţii, unde am avut norocul să întâlnesc un profesor foarte bun care ne preda lecţii despre Internet Protocol (IP ), iar ideea de a conecta calculatoarele în reţea mi se părea absolut fascinantă la acea vreme. Îmi amintesc că, la momentul respectiv, viteza Internetului era de opt kilobiţi pe secundă”, povesteşte Fallacher. Azi, viteza medie de conectare în România de 45,4 megabiţi pe secundă, țara noastră clasându-se pe locul șase în lume.
A intuit că domeniul comunicațiilor avea să evolueze spectaculos în viitor şi, după absolvirea Şcolii Politehnice, în anii ’90, a ales să urmeze cursurile Şcolii Naţionale Superioare de Telecomunicaţii din Paris (École Nationale Supérieure des Télécommunications), cunoscută azi sub numele de Télécom ParisTech. În acea perioadă, era deja angajat al Centrului Naţional de Studii de Telecomunicaţii, preluat şi transformat de France Telecom în departament de cercetare şi dezvoltare. Dincolo de studii, experienţa pe care se bazează azi a fost câştigată lucrând în domenii precum marketing, consultanţă, B2B sau servicii cu clienţii, dar fără să părăsească domeniul telecom.
În 1999, a plecat din Franţa pentru a prelua conducerea departamentului de marketing al furnizorului de internet EuroNet Internet din Olanda, iar apoi a devenit director în cadrul furnizorului de Internet Wanadoo deţinut de France Telecom şi care face azi parte din brandul Orange. A fost extrem de plăcut impresionat de cultura olandeză, drept urmare, ajuns acolo pentru un job pe o perioadă de șase luni, a hotărât să-și prelungească șederea cu șase ani şi spune că au fost anii care i-au oferit oportunitatea de a învăța ce înseamnă să ţii frâiele unei companii.
Au urmat apoi alți șase ani la conducerea companiei de consultanţă internaţională Sofrecom, în Franța, iar, la începutul lui 2011, poposea pentru prima dată în România, o țară a contrastelor, dar care l-a surprins extrem de plăcut prin deschiderea pe care o are pentru cetățenii francezi, după cum rememorează acum Fallacher prima impresie pe care i-a făcut-o țara noastră. „Am fost surprins să văd aici mult mai multe mașini luxoase decât în Paris, în timp ce situația drumurilor și autostrăzilor nu era una prea bună şi am fost uimit să văd că, în afara Bucureştiului, încă mai circulau căruțe și cai pe șosea. Este o realitate, România este o țară a extremelor. Însă, un lucru care m-a surprins foarte plăcut este numărul mare al românilor cunoscători de limba franceză și faptul că francezii sunt atât de bine primiți aici”, povestește Jean-François Fallacher. Dar nu a avut prea mult timp la dispoziţie să se acomodeze pentru că îl aştepta aici o piaţă puternică, în plină expansiune şi o competiţie acerbă. „Mă plâng de infrastructura drumurilor, dar surprinzător, dacă te uiţi la infrastructura industriei telecomunicaţiilor, şi în special a celei mobile, este cert că România este o ţară foarte avansată”, spune şeful Orange. El menţionează că România se află printre primele state din lume în ceea ce priveşte viteza de Internet, având una din cele mai rapide infrastructuri de broadband, acoperire 3G pentru 99% din populaţie, şi, în acelaşi timp, printre cele mai scăzute tarife şi o gamă diversă de servicii şi produse. „Nu avem absolut nici un motiv să invidiem pieţele din vestul Europei”, subliniază Fallacher. Aceste tarife scăzute de care aminteşte şeful Orange sunt într-adevăr un factor încurajator în ceea ce priveşte creșterea numărului de clienți, dar, pe de altă, parte ele reprezintă o amenințare pentru investiţiile pe care le aduce industria telecom în România. Şi vorbim aici de unii dintre cei mai mari investitori și plătitori de taxe ai economiei românești. Spre exemplu, strategia anunțată de Orange în 2011 prevedea investiții de circa 500-600 milioane de euro în România, până la finele anului 2015, iar o mare parte din aceste au fost realizate deja. În urmă cu trei ani, operatorul francez a alocat extinderii rețelei 3G în România peste 110 milioane de euro, iar în 2012 a plătit peste 227 de milioane de euro pentru licenţele 4G (blocuri de bandă de 800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz și 2600 MHz – frecvențe radio destinate comunicațiilor mobile de voce și Internet de bandă largă). Anul acesta se va face simțită și ameninţarea modificării tarifelor de interconectare. Tarifele maxime pentru terminarea apelurilor vor scădea cu peste 68%, de la 3,07 eurocenţi pe minut, la 0,96 eurocenţi pe minut, pentru terminarea apelurilor la puncte mobile, potrivit datelor Autorității Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Chiar și așa, veniturile Orange România au crescut uşor în primele nouă luni ale anului trecut, cu 0,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, ajungând la 690 de milioane de euro.
Dacă între 2009 şi 2011, efectele crizei s-au făcut destul de puternic simţite chiar şi în industria telecom, în ultimii ani această piaţă a revenit la stabilitate, un lucru mai puțin valabil pentru celelalte industrii.
Chiar dacă firma pe care o conduce activează într-o industrie ai cărei reprezentaţi au reuşit în ultimii ani să păstreze o comunicare bună cu autoritățile, au apărut şi câteva excepţii. Acestea se referă la introducerea unor taxe neprevăzute, „precum noua taxă pe clădiri speciale, care va impacta companiile telecom – este o provocare reală, deoarece ne reduce capacitatea de a investi”, declara Fallacher la începutul acestui an. Cota impozitului pe construcţii speciale (sau aşa numita „taxă pe stâlp”) este, potrivit noilor modificări ale Codului Fiscal, de 1,5% din valoarea construcţiei şi se aplică şi în cazul liniilor şi cablurilor aeriene de telecomunicaţii, platformelor, turnurilor şi pilonilor metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, TV.acă între 2009 şi 2011, efectele crizei s-au făcut destul de puternic simţite chiar şi în industria telecom, în ultimii ani această piaţă a revenit la stabilitate, un lucru mai puțin valabil pentru celelalte industrii.
Totuşi, privind spre viitor, Fallacher este cât se poate de optimist, mai ales în ceea ce priveşte industria telecomunicaţiilor şi TV, despre care spune că vor continua să evolueze cu aceeaşi viteză ca până acum. „Tehnologia se dezvoltă în mod continuu şi noi tehnologii sunt adoptate din ce în ce mai repede, ne aşteptăm la schimbări constante ale industriei telecom în anii care urmează. Una dintre tendinţele majore ale lumii noastre este că devine tot mai digitală. Românii vor face din ce în ce mai multe tranzacţii pe Internet: cumpărături, căutarea informaţiilor, plata facturilor, interacţiunea cu statul, rezervarea biletelor de avion, trimiterea fotografiilor către prieteni şi familie. Operatorii de telecom sunt în mijlocul acestor tendinţe, pozitive pentru industria noastră. Un alt trend important pe care-l vedem materializându-se este dezvoltarea dispozitivelor conectate, de la brăţara de fitness până la contoarul de electricitate sau de apă, frigiderul sau maşina. Şi acestea vor reprezenta o sursă importantă de creştere pentru industria noastră”, spune CEO-ul Orange.
Miza pentru anul acesta rămâne în continuare pe serviciile 4G şi Orange TV, servicii care au atras cea mai mare parte din investiţiile companiei pentru anul trecut. Despre intrarea pe piaţa distribuitorilor de televiziune, şeful Orange spune că a făcut acest pas convins că este o zonă cu potenţial, în special datorită schimbărilor modalităţilor de consum. „Cred că vor fi tot mai puțini cei care vor sta aşezaţi pe canapea şi vor urmări posturile la televizorul clasic, cei mai mulţi vor prefera să se uite la TV în mişcare, pe tabletă sau alte dispozitive mobile, le va plăcea să poată descărca programul pe care l-au ratat cu o seară în urmă”, susţine Fallacher. Ştie că aceste tendinţe sunt încă la început, dar crede că folosirea din ce în ce mai largă a serviciului online demonstrează că românii continuă să-şi schimbe obiceiurile de a urmări televiziunea. Mai mult, lansarea Orange TV a contribuit la creşterea numărului de clienţi şi la traficul mai intens de date, 62% dintre utilizatorii serviciului mobil Orange TV Go folosesc smartphone-ul pentru a urmări canale de televiziune, potrivit informaţiilor transmise de companie la finele trimestrului trei din 2013. Cât despre aşteptările pe care le au toţi operatorii câștigători ai licitaţiei de spectru 4G, acestea sunt cât se poate de ridicate, având în vedere că au plătit către statul român pentru adjudecarea licenţelor peste 682 de milioane de euro. Primele servicii 4G în România au fost lansate de Vodafone şi Orange la sfârşitul anului 2012.
Despre zona serviciilor de voce, unde de câţiva ani se poate observa o creştere constantă a cererii de segmentare a ofertelor, reprezentantul Orange susține că operatorul va continua să se concentreze pe această tendinţă de consum şi să vină cu oferte „croite pe măsura necesităţii clienţilor”. Pentru compania pe care o conduce, Fallacher spune că încă mai are multe de făcut, se pregăteşte să ducă Orange către o nouă etapă şi să aplice în continuare lecţiile învăţate în atâţia ani de activitate în industria telecom: să fie mereu atent la tendinţele spre care se îndreaptă piaţa, să investească, să creadă în echipă şi, nu în ultimul rând, să asculte ce au de spus cei din jur şi să îşi păstreze optimismul.
Iar aceste lecții pot fi aplicate la nivelul întregii economii românești, care ar putea deveni mai atractivă pentru investitorii străini. „Înainte de a face o investiţie, investitorul va pune în balanţă aspectele care îl vor determina să investească într-o ţară sau alta. Potenţialul de dezvoltare, predictibilitatea şi stabilitatea sunt principalii factori de care va ţine cont. România are un potenţial mare de dezvoltare, iar cu cât va creşte gradul de predictibilitate şi stabilitate va avea şi mai mult de câştigat”, explică Fallacher, care este totodată şi membru în Comitetul Director al Consiliului Investitorilor Străini (FIC). La fel ca mulți alți manageri expați, el afirmă că unul dintre punctele forte ale României sunt oamenii, despre care spune cu încântare că sunt foarte muncitori, au spirit antreprenorial dezvoltat şi determinarea de a face lucruri interesante, calităţi mult mai accentuate decât în cazul altor europeni.
Aflați ce alte articole mai cuprinde ediția specială “Energia anului 2014”.
Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.
