Liga 1 este despre Hagi, Dobrin, Lucescu, Balaci, Popescu, Petrescu, Chivu, Adrian Ilie, Lăcătuş, Mateuţ, generaţia ‘86 a Stelei, iar până în ziua de astăzi a oferit publicului din România cele mai aprinse momente de discuţie. A trecut comunismul, a fost o revoluţie, au fost oameni în stradă, dar Liga 1 a rămas în mintea şi în sufletele românilor.
Majoritatea cred că ne învârtim în jurul celebrului Steaua – Dinamo, dar timpul a demonstrat că este mai uşor să umpli stadioanele la Craiova, Cluj, Ploieşti, Piteşti, Galaţi, Bacău, Iaşi sau Timişoara.
Liga 1 este o copie fidelă a ceea ce a reprezentat România de-a lungul timpului, este ca şi cum România s-ar privi în oglindă.
Până la Revoluţie, cu greu s-au mai strecurat între Steaua şi Dinamo, echipele de legendă ale Craiovei, Sportul Studenţesc, Corvinul Hunedoara şi Rapidul.
Greu cu Liga 1! La fiecare trei cuvinte despre „Liga noastră”, unul este negativ. Totuși, nu s-a născut în România un fenomen care să elibereze atâtea energii. Plini de ipocrizie, urmărim să punem o ştampilă grea şi nedreaptă: lipsă de valoare, sărăcie şi scandal.
Liga 1 este ca răspunsul legat de manele: dacă îi întrebi pe români, o să-ţi vorbească negativ şi vor spune că nu ştiu pe nimeni care să asculte, în realitate YouTube confirmă că publicul este numeros.
Când ai 100 de ediţii în care ai adunat cel puţin 2.500 de evenimente, îţi dai seama că merită mult mai mult respect, iar cifrele nu mint: în medie, la fiecare meci de Liga, difuzat pe TV, s-au uitat aproximativ 270.000 de români în sezonul trecut.
Ceea ce nu prea a comentat nimeni, este că de la trecerea pe canalele de sport construite de către mari furnizori de cablu şi internet din România, a reuşit performanța să creeze în spatele ei peste 8 posturi de sport. Pe scurt, în direct, la fiecare meci se uită 270.000 de români, dar prin tot ceea ce reuşeşte să ridice ca dezbatere şi reluări, dacă vom aduna ratingul televiziunilor de sport vom descoperi că în fiecare minut sunt cel puţin 100.000 de români în faţa televizoarelor pe un canal de sport. Evident că Liga 1 nu este singurul produs, în mod clar totul se construieşte în jurul său.
Facebook a reuşit la rândul său să catalizeze energiile pe paginile cluburilor şi ale suporterilor, iar fiecare meci se mută de pe ecran în comentarii prin intermediul dispozitivelor mobile. Și YouTube este prins în acest angrenaj prin zecile de ore video pe care suporterii şi galeriile le urcă pe platforma sa.
Mi s-a recomandat să nu mai spun faptul că un anumit trust de cablu s-a dezvoltat agresiv o dată cu achiziţionarea drepturilor TV, folosind Liga 1 drept „ancoră” pentru a îşi atrage noi abonaţi.
Realitatea este că suntem departe de campionatele din Spania, Anglia, Italia, chiar şi Cehia. Dar să comparăm din când în când şi sursele de venit, dacă dorim să fim echilibraţi.
Am realizat nenumărate studii, iar conform studiulului „Fotbalul este mai economic că detergentul” s-a demonstrat că la 1 Euro investit în sport trebuie să investeşti ca brand de 6 ori mai mult pentru a asigura aceeaşi vizibilitate pe TV prin apariţiile clasice. Şi totuşi, cea mai mare barieră în România rămâne puterea de cumpărare. Vrem să ne comparăm cu Barcelona, Manchester United, dar încă nu am rezolvat probleme vitale de infrasructura sau igienă.
Au fost foarte multe voci nemulţumite de diferenţa care există între fotbal şi celelalte sporturi la nivel de drepturi de televiziune, lăsând la o parte însă strategia televiziunilor, care au făcut Liga 1 extrem de atractivă, pentru că aceasta generează conţinut. Dialogurile, cartonaşele roşii, penaltyurile, arbitrajele, execuţiile magnifice, absolut toate generează cadrul perfect de discuţie după fiecare meci din Liga 1, ceea ce, din nefericire, celelalte sporturi încă nu reuşesc.
Liga 1 este şi a rămas mai bine de 100 de ani cel mai important fenomen pentru românii de pretutindeni.
Să fie alb-albastru, roş-albastru, alb-roşu, galben-albastru, violet… să fie Liga 1!
Cristian Gheorghe este Country Sales Manager Sport Evolution Group
