„Mă numesc Ana Călina. M-am născut în România și am locuit aici 16 ani înainte de a decide să mă mut la Londra pentru ultimii mei doi ani de liceu la Kings College School. Am hotărât să creez acest site pentru a ajuta comunitatea mea într-o perioadă în care cred că toată lumea ar trebui să se unească pentru a ajuta în lupta împotriva unui inamic comun – virusul Covid-19“. Așa își începe Ana prezentarea pe site-ul ei – www.covid19romania.org – proiect creat și gândit cu un singur scop – acela de a strânge fonduri pentru a cumpăra echipamente de protecție pentru medicii din spitalul copilăriei ei. Ideea a venit natural, într-o perioadă în care o lume întreagă era preocupată de cum să se ferească de virus. „Am diverse pasiuni și idei, dar de foarte multe ori mă gândesc cum să le găsesc un scop. Unul care să fie și de ajutor altora. Și acum am reușit să fac exact acest lucru. Am înțeles că e nevoie mare de echipamente de protecție pentru medici. Chiar am citit o statistică din acea perioadă care arăta că peste 20% dintre persoanele infectate erau medici. Și asta doar din cauza lipsei de echipamente. Atunci am gândit acest proiect, un site în care am vocalizat nevoia acestor oameni și în care am cerut ajutor“, povestește Ana. Proiectul a avut ecou, prieteni, colegi, cunoștințe, firme au ales să vină către Ana și să-i sprijine intenția minunată.
În aproximativ 3 săptămâni, adolescenta a strâns 5.000 de euro, bani cu ajutorul cărora a cumpărat echipament de protecție și teste. A ales să le doneze Spitalului de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu“ pentru că acolo mergea când era mică dacă avea probleme de sănătate.
„Într-un moment crucial, când orașe și țări întregi se izolează și medicii lucrează permanent pentru a ajuta persoanele infectate, orice formă de ajutor este binevenită și imperioasă și poate face o diferență semnificativă în minimizarea impactului pe care acest virus îl va avea asupra comunității noastre“, spunea atunci Ana.
Printr-o astfel de inițiativă, Ana a făcut diferența între ea și alți adolescenți de vârsta ei. Și ne-a îndemnat pe fiecare dintre noi să fim conștienți că implicarea noastră poate schimba viețile celor de lângă noi. Și că, la polul opus, nepăsarea poate aduce mult rău.
A învățat toate acest lucruri din faptele frumoase pe care le-a făcut de-alungul timpului alături de colegi și de profesori, colectivul unei școli internaționale pe care a urmat-o și care a îndrumat-o tot timpul să facă voluntariat. În acest spirit a crescut și acum se văd și roadele. „Îmi doresc contribuție. E foarte important pentru mine să ajut. Așa am fost învățată, așa ne-au format profesorii din școala unde am învățat, dar și părinții”. Tot în această vară, Ana a fost voluntar al Fundației Salvați Copiii și, pentru prima dată, a fost teacher pentru copii de vârstă apropiată ei. A ajutat la organizarea școlii de vară, a predat matematică, engleză, arte, a organizat jocuri și înregistrări video pentru copiii care au urmat aceste cursuri. „A fost o provocare, dar inspirată de profesorii mei din Londra, am abordat metode care i-au atras. Am predat engleză, matematică și arte. Mi-a plăcut mult această experiență“, și asta se vede din entuziasmul cu care ne povestește.
Cea mai mare pasiune a Anei este matematica. De multe ori este la mare concurență cu muzica, e adevărat, dar cumva, undeva, ele se întâlnesc mai tot timpul. Acum învață intensiv pentru facultate, dar găsește timp și pentru muzică – compoziție – și a lansat o melodie de succes „Slow Dance“ cu Gran Error. Jonglează armonios între matematică și muzică, dar speră să fie admisă la o facultate din Statele Unite, pentru a le putea face pe ambele. „Se îmbină minunat. Probabil de-asta îmi și plac atât de mult amândouă. Și am demonstrat asta, științific, într-un proiect la școală, transformat ulterior într-un videoclip cu care am concurat la unul dintre cele mai interesante concursuri internaționale organizate de Khan Academy și de oameni de știință cunoscuți – Breakthrough Junior Challenge. Am explicat timbrul muzical prin matematică. Știu, pare ciudat, dar chiar există o legătură. Am și câștigat locul 1 în Europa și m-am calificat în finala mondială din noiembrie“.
Din toate aceste experiențe Ana învață. Învață să lucreze în echipă, fără a fi competitivă. Învață să se autoevalueze, dar fără indulgență sau cu prea multă rigoare. Învață ce sunt fairplay-ul, empatia și binele și să le folosească la adevărata lor valoare atunci când e nevoie de ele.
Și asta ar trebui să învețe orice tânăr!
