Pentru anumite persoane, șahul este doar un joc de masă, cu piese din lemn, a căror acțiune se desfășoară pe o tablă cu treizeci și două de pătrățele de culoare deschisă și treizeci și două de culoare închisă. Pentru marii campioni mondiali de șah însă, șahul reprezintă mai mult de atât:
„Șahul este totul: artă, știință și sport!“ (Anatoly Karpov)
„Șahul este precum viața!“ (Boris Spassky)
„Șahul este viață!“ (Robert James Bobby Fischer).
Despre șah ne-a vorbit Lejean-Anușca Mădălina-Maria, Maestru Național al Sportului, antrenor, pedagog și arbitru de șah.
Pentru a defini corect jocul de șah este foarte important să stabilim exact perspectiva din care privim lucrurile. Ca jucător profesionist de șah, îmbrățișez cred toate definițiile, în funcție de momentul în care mă aflu: un joc atunci când doresc să mă relaxez, o artă, atunci când studiez partidele marilor clasici, un instrument didactic atunci când predau și viață, atunci când joc cu pasiune și ambiție în competiții. De ce numim șahul „sportul minții“? Pentru că este un joc complex, care oferă persoanelor implicate în partidă posibilitatea să folosească creierul până la cel mai înalt nivel cognitiv. Stimulează simultan emisfera stângă, prin dezvoltarea capacităților logico-matematice, și emisfera dreaptă, prin dezvoltarea creativității. Există multe studii care susțin beneficiile practicării sistematizate a acestui joc, așadar putem afirma cu încredere că șahul este „sportul minții“.
Șahul este potrivit pentru toată lumea. Cunoscuta vorbă „orice maestru a fost cândva începător“ este valabilă și pentru șahiști. În plus, șahul folosește aceeași „limbă” pentru toți oamenii, indiferent de vârstă, naționalitate, gen sau mediu social. Dar dacă vorbim de vârsta optimă când un copil poate să învețe șah, este foarte greu să oferim un răspuns punctual. Oamenii sunt diferiți, iar dezvoltarea lor este și ea distinctă. Fiecare copil are un ritm propriu, care este influențat în mare măsură de activitățile din viața cotidiană. Dacă este obișnuit cu jocuri de societate gândite pentru vârsta sa, el va putea începe mai devreme să studieze șahul decât media normală.
Am avut cursant de patru ani și două luni, care în jumătate de an câștiga medalie la Campionatul Național Școlar sub șapte ani, dar am avut și fată de opt-nouă ani, vârstă considerată târzie de unii pentru a începe studierea șahului de performanță, care a reușit să ajungă în topul național la categoria ei de vârstă în aproximativ un an de studiu intens.
Personal estimez că vârsta potrivită de a începe studierea șahului este de 5 ani. Se poate începe o introducere și mai devreme utilizând povești, muzică și mini-jocuri, așa cum se procedează la grădiniță, unde cadrele didactice au foarte mult succes cu opționalul de șah organizat astfel. Scopul principal până la această vârstă trebuie să fie dezvoltarea interesului pentru activitate.
Cum ajută șahul copiii și cum îi „antrenează“?
Începând cu anii 1970 s-au făcut foarte multe studii pentru a se demonstra ce anume putem să „antrenăm“ jucând șah. Voi încerca să enumăr pe scurt câteva dintre beneficii:
- îmbunătăţeşte memoria – jocul de şah este de aşa natură încât aspectele vizuale ale jocului (configurarea pozițiilor, anticiparea mișcărilor, număratul etc.), au un impact puternic în zona creierului responsabilă cu memoria.
- dezvoltă logica – mulţi dintre jucătorii de şah intervievaţi au afirmat că în urma practicării acestui joc au constatat că fac mai puţine greşeli în luarea unor decizii.
- observaţia şi analiza – jucătorii de şah devin mult mai conştienţi de detaliile şi nuanţele fiecărei poziţii. Aceştia trebuie să analizeze cu atenţie situaţia de pe tabla de şah, pentru a face calcule mentale bazate pe poziția observată și pe cunoașterea regulilor. Atât conştientizarea, cât şi analiza exersate în timpul jocului devin transferabile şi în situaţiile întâlnite în viaţa de zi cu zi.
- capacitatea de concentrare și planificare – jucătorul de şah îşi bazează mutările pe cunoaşterea regulilor, pe analiză şi observaţie şi, mai presus de toate, pe judecata sa. După mutarea partenerului de joc, acesta are posibilitatea să vadă rezultatele procesului lui de gândire, având astfel posibilitatea să înveţe din această experienţă. În multe cazuri partidele de șah durează mult, antrenând astfel atenția voluntară, dar și pe cea involuntară.
Șahul oferă o alternativă de petrecere a timpului liber, singur sau cu prietenii mai noi sau mai vechi. Reprezintă o punte între oameni și îi poate încuraja să petreacă mai puțin timp utilizând mijloacele electronice. Există câte un stil de joc și câte o abordare pentru orice tip de personalitate.
Ce face, ca și performanță, un copil talentat la șah? În general, decizia de a face performanță este luată treptat, după un prim contact cu șahul. Recomand ședințe alternative în cadrul unui club de șah sau în cadrul unui grup restrâns organizat și în privat. Pentru început este bine să participe la competiții speciale pentru nivelul său, „concursuri pentru copii nelegitimați“. După acestea există categoriile de CIV 1001 (coeficient intern valoric, primit de orice sportiv în momentul legitimării lui în cadrul Federației Române de Șah). Urmează concursurile locale, pe categorii de vârstă sau cu limite CIV superioare, campionatele naționale pentru juniori și, în sfârșit, campionatele internaționale, europene și mondiale.
Cel mai important este să reținem că pentru a face performanță în șah trebuie să ne antrenăm constant, respectând metodologia antrenamentului sportiv, inclusiv părțile referitoare la pregătirea fizică și pregătirea psihologică. Pentru performanță însă apar costuri considerabile: de la antrenamente până la competiții. Sper însă ca pe viitor Federația Română de Șah, cu ajutorul sponsorilor, să reușească să ofere prin proiectele ei cât mai multe programe de antrenament și susținere financiară pentru tinerii talentați. Îmi doresc ca după terminarea proiectului la care lucrez acum, personal să creez un ONG care să urmărească identificarea copiilor talentați și oferirea unor programe complete de antrenamente și competiții.
Câteva informații despre proiectul „Educație prin șah“ în școli!
Proiectul „Educație prin șah” este un proiect la care țin foarte mult. Federația Română de Șah își propune să vină în ajutorul tuturor participanților procesului educațional prin acest proiect: cadrele didactice pot utiliza șahul drept instrument de predare a curriculei existente, pot folosi mini-joculețele de șah pentru captarea atenției și pentru predarea inter și intradisciplinară. Elevii se vor bucura de o introducere în lumea șahului, cu toate beneficiile menționate anterior. Iar părinții, sunt convinsă, vor aprecia existența „sportului minții” în cadrul școlilor, atât la îndemână. Ne propunem ca acest proiect să ajute și pe plan socio-emoțional, organizând evenimente pe clase, în care participarea fiecărui copil să fie încurajată și astfel să fie îmbunătățite și relațiile dintre elevi. Este un proiect foarte dificil, însă am alături o echipă frumoasă în cadrul Federației Române de Șah, precum și susținere din partea colaboratorilor și a Ministerului Educației. Sunt convinsă că o să reușim să facem un proiect extraordinar!
Lejean-Anușca Mădălina-Maria, Maestru Național al Sportului, antrenor, pedagog și arbitru de șah
Studiile în domeniu:
– Facultatea de Psihologie și Științele Educației în cadrul Universității „Transilvania“ din Brașov
– Masterul interdisciplinar “Pedagogii alternative și arta teatrală în educație”
Cele mai bune rezultate:
– Campioană Europeană cu echipa României la Șah Rapid (sub 18 ani, 2010)
– Vicecampioană Europeană la individual Șah Blitz (sub 16 ani, 2008)
Acțiuni actuale:
Manager al proiectul național „Educație prin șah“ al Federației Române de Șah
