România se află la o răscruce, în care incertitudinea se împletește cu șanse de creștere. Victoria Zinchuk, directorul BERD pentru România, consideră că 2025 poate fi „anul oportunităților” pentru companiile dispuse să-și redefinească strategiile: de la trecerea la produse proprii la accelerarea digitalizării și extinderea peste granițele Uniunii Europene.
„Sunt optimistă. Pe de o parte, cred că va fi un an delicat din perspectiva oamenilor care sunt tensionați și așteaptă cel mai rău rezultat posibil, deși e posibil ca acest rezultat să nu vină, iar pe de altă parte este anul oportunităților pentru cei care vor să profite de această perioadă de incertitudini și să folosească această perioadă ca motiv să devină mai buni”, a spus Victoria Zinchuk, directorul pentru România al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), rezumând destul de bine într-o singură frază perspectivele de dezvoltare ale României și ale companiilor locale pentru anul 2025 și dincolo de el.
Când vorbește despre oportunități, Zinchuk consideră că este un moment critic, în care companiile românești își pot construi diferențiatori, pot inova, pot investi în valoare adăugată și în internaționalizare. Nevoia pentru o astfel de repoziționare a companiilor locale se vede poate cel mai bine în piața de IT, un sector bazat în principal pe outsourcing, unde încetinirea cererii din partea clienților internaționali se resimte în piața locală de mai bine de 12 luni.
„Atunci când piața crește, poți face o treabă bună și să crești odată cu ea, dar atunci când creșterea încetinește, ai nevoie de un factor diferențiator. Am văzut deja această încetinire pe tot parcursul anului trecut, atât în sectorul IT, cât și în sectorul industrial. Companiile locale care au început să se diferențieze reușesc să se repoziționeze, cel puțin în sectorul IT.”
Unele companii de IT au început să caute factorul diferențiator și drumul spre produse proprii și valoare adăugată, însă și în cazul celorlalte companii din economie există o serie de oportunități pentru a deveni mai performante în contextul actual, oportunități pe care șefa BERD le consideră „low hanging fruits”.
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
„Companiile care vor cu adevărat să iasă din această perioadă de incertitudine și dezvoltare apatică trebuie să investească în R&D, în diferențiatori, în produse cu valoare adăugată și, nu este o noutate, dar devine mai urgent acum să se uite către expansiunea regională sau internațională.”
Prin ochii BERD, într-o analiză bazată pe date, România este cel mai slab inovator din Uniunea Europeană, conform European Innovation Scoreboard (EIS), cu un potențial mare care poate fi fructificat. Numai 10% dintre companii raportează activități de inovație în România, comparativ cu cel puțin 20% în Ungaria și Letonia, respectiv o medie UE de 55%.
O componentă importantă din tabloul inovației vine dinspre ecosistemul de start-upuri, în creștere, de la companiile apărute și până la oportunitățile de finanțare. „Comunitatea de start-upuri este vibrantă în România. Sunt impresionată de numărul mare de incubatoare și acceleratoare conduse de profesioniști, dar și de dezvoltarea din zona fondurilor de private equity și venture capital. Desigur, nu e comparabil cu Polonia sau cu piețele din UE, dar vedem o evoluție importantă în România în ultimii 10 ani. Rămân încă semne de întrebare cu privire la accesul la capital, dar cred că aici putem ajuta și noi.” (râde!)
Oportunitățile de creștere menționate drept „low hanging fruits” nu se adresează doar companiilor care vor să vină cu produse proprii noi pe piață, ci și economiei în sens larg. Toate companiile pot urmări aceste oportunități și pot profita de perioada de incertitudine pentru a deveni mai performante.
Paradoxul digitalizării la nivelul populației României, care reunește sub aceleași granițe specialiști cu competențe digitale avansate și o populație în sens larg cu competențe digitale foarte reduse, poate fi observat și în cazul firmelor. Deși în România există companii care lucrează în piața soluțiilor de inteligență artificială, digitalizarea firmelor din piața locală este încă la un nivel limitat.
„Mi-ar plăcea ca anul acesta să văd un focus pe digitalizarea companiilor. Există o discrepanță majoră între produsele avansate pe care sectorul IT le dezvoltă pentru companii europene sau americane și ritmul în care companiile românești implementează astfel de soluții. Încă este dificil pentru IMM-urile locale să înțeleagă potențialul și ce au de făcut.”
La capitolul cercetare-dezvoltare, România investește mai puțin ca procent din PIB decât în anul 2007. Există exemple de inovații, în special din partea liderilor de piață, însă în multe sectoare investițiile în R&D sunt făcute, în principal, de companiile cu acționariat străine. „Cred că firmele trebuie să se concentreze pe digitalizare, R&D și internaționalizare. Nu este neapărat nevoie să vii cu produse total noi, pentru că cercetare-dezvoltare însemană să construiești pe baza pe care o ai deja până la un punct.”
Internaționalizarea este unul dintre principalele subiecte din economia românească în ultimii ani, pe măsură ce s-au format campioni naționali, iar câțiva dintre ei au început deja să își pună problema să iasă în țările din Europa. Victoria Zinchuk subliniază că firmele ar trebui să se uite și dincolo de Uniunea Europeană, pentru a compensa atunci când blocul european trece prin perioade complicate.
„La acest moment, foarte puține companii din România gândesc în afara UE. În Europa, vedem astăzi multă incertitudine, atât pe plan economic, cât și pe plan politic, deci nimeni nu știe cum vor evolua lucrurile. În acest context, trebuie să te gândești și la alte piețe, dincolo de Uniunea Europeană.”
Directoarea BERD pentru România laudă inițiativele mediului privat care susțin dezvoltarea companiilor românești și le poziționează pentru a putea capta aceste oportunități, dând exemplu proiectul Stup al Băncii Transilvania sau activitatea BCR, prin servicii de asistență oferite pentru clienții de tip IMM și prin ecosistemul ZBOR, dedicat tinerilor din România.
„Vedem că sectorul privat încearcă să se diferențieze și caută moduri de a-și educa clienții, fie că vorbim de companii, fie că vorbim de populație, ceea ce va avea cu siguranță un impact pe termen lung. Dacă guvernul nu reușește să o facă, cred că sectorul privat trebuie să intervină.”
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
UN AN RECORD
BERD a investit anul trecut 707 milioane de euro în România, într-un număr-record de 44 de proiecte, în creștere față de suma de 658 de milioane de euro investită în 23 de proiecte în anul 2023. Ponderea sectorului privat în investițiile BERD a fost de 83%, peste media de 76% la nivelul tuturor regiunilor BERD.
„În 2025 cred că vom avea un an similar. Mă aștept ca energia să fie în continuare un domeniu-cheie în care investim. În 2024, aproape 50% din investițiile noastre au fost direcționate către energie, prin instrumente diversificate. Este vorba de aproximativ 1GW de capacitate regenerabilă în cadrul a șase proiecte, cu un finanțare totală de 180 de milioane de euro din partea BERD, mobilizând suplimentar aproape un miliard de euro din finanțare privată (datorii și capital propriu). (…) Este dificil de estimat astăzi cât vom investi în energie, pot fi 300 de milioane de euro sau pot fi 500 de milioane de euro. Sunt multe tranzacții în discuție și trebuie să vedem cum vor evolua lucrurile.”
Tranzacțiile din sectorul privat au inclus un acord de partajare a riscului în valoare de 40 de milioane de euro cu Banca Transilvania pentru Omnia Europe SA, lansarea unui program de finanțare de 10 milioane de euro pentru furnizorii locali ai retailerului Profi, o investiție de capital de 10 milioane de euro în retailerul La Cocoș, o investiție de capital în AROBS Transilvania Software, precum și alte tranzacții de finanțare prin împrumuturi și participații la capital realizate pe parcursul anului.
Banca a contribuit anul trecut în sectorul municipal cu 75 de milioane de euro și estimează că în 2025 va aloca între 80 și 100 de milioane de euro către astfel de proiecte. În 2025, BERD vrea să extindă finanțarea pe lanțul de aprovizionare, așa cum a făcut cu Banca Transilvania și Profi. „Sperăm ca produsul pe care l-am lansat anul trecut pentru finanțarea lanțului de aprovizionare să fie extins în 2025, pentru că acoperă cu adevărat o lacună în termeni de acces la finanțare pentru furnizori.”
Ambiția BERD pentru următorii ani este de a ajunge la investiții anuale de un miliard de euro în România, însă drumul până la acest nivel va necesita și investiții realizate prin parteneriat public-privat. „Cred că diferența de la 700 de milioane de euro la un miliard de euro va veni cel mai probabil din investiții în infrastructură. Însă noi nu putem investi în autostrăzi, deci infrastructură trebuie să însemne investiții verzi. Astăzi, există fonduri din PNRR și investiții din fonduri guvernamentale, deci nu cred că vom vedea curând tranzacții în infrastructură finanțate de BERD. Ne dorim totuși foarte mult ca guvernul să deschidă piața pentru finanțarea prin parteneriat public-privat.”
Dintr-o perspectivă statistică, România a făcut progrese majore în ultimii 10 ani, întrucât economia a avut o rată de creștere anuală medie de 3,6% începând cu anul 2015, ceea ce a crescut nivelul de convergență față de Uniunea Europeană. Convergența a crescut de la 57% din media UE în 2015 la 80% în 2023.
Victoria Zinchuk a devenit directorul BERD pentru România în 2023, dar cariera sa la BERD a început în urmă cu mai bine de 20 de ani. În acest interval de timp, a lucrat la Londra, iar apoi a condus pe rând filialele BERD din Maroc și, respectiv, Croația. Întrebată cum arată România prin comparație cu alte țări, ea o descrie drept „vibrantă”. „Nu poți compara România cu Cehia, Polonia sau Ungaria, care sunt mai avansate pentru că dezvoltarea lor a avut o altă istorie decât cea a României. Există tendința de a compara România cu Polonia, o asociere bună când te gândești unde vrei să ajungi, dar nu cred că este cea mai bună comparație. (…) Vedem totuși că firmele și fondurile poloneze se uită la România ca la o nouă Polonie și vin tot mai mult către piața locală pentru că aici încă avem oportunități.”
În cazul comparației cu o economie precum Croația, dincolo de faptul că România are o populație de cinci ori mai mare, Victoria Zinchuk consideră că țara noastră dă dovadă și de un spirit antreprenorial și de o diversitate superioare.
„Croația a fost o piață dezvoltată înainte de război și apoi a făcut un mare pas înapoi, dar nivelul de sofisticare al firmelor era totuși ridicat. De cealaltă parte, România a construit totul de la zero și cred că trebuie apreciată pentru spiritul antreprenorial și pentru diversitatea afacerilor. În orice sector te uiți, găsești diversitate. Vezi diversitate și oameni și afaceri bune la București, dar și la Iași, de exemplu. În Croația nu ai orașe precum Iașiul.”
Din perspectiva datelor statistice, România mai are loc de creștere când vine vorba de „spiritul antreprenorial”, în comparație cu țări precum Bulgaria, Ungaria sau Polonia. Numărul firmelor a crescut în ultimii ani, însă raportul dintre firmele apărute și numărul de locuitori este încă scăzut. În perioada 2015-2021, de exemplu, ritmul înființării de companii a fost de șase firme la mia de locuitori, în timp ce ritmul închiderilor de firme a fost de patru firme la mia de locuitori, ceea ce rezultă într-o rată netă de două companii la mia de locuitori. Iar aceste valori pot fi văzute, după caz, ca o slăbiciune sau, dimpotrivă, ca imensă oportunitate pentru evoluție.
„Atunci când piața crește, poți face o treabă bună și să crești odată cu ea, dar atunci când creșterea încetinește, ai nevoie de un factor diferențiator. Am văzut deja această încetinire pe tot parcursul anului trecut, atât în sectorul IT, cât și în sectorul industrial. Companiile locale care au început să se diferențieze reușesc să se repoziționeze.”
Victoria Zinchuk, director BERD pentru România
