Realitatea a depășit previziunile făcute anul trecut de Florin Talpeș, demonstrând cât de rapid se transformă manipularea digitală. Când adevărul poate fi rescris printr‑un simplu algoritm, suntem pregătiți să ne apărăm mintea și societatea? Și dacă nu, ce măsuri urgente trebuie luate?
„2024 va fi un an-pilot de experimentare a noului val de AI în tot ceea ce înseamnă influențarea alegerilor. Nu am mai văzut până acum ceea ce o să vedem anul acesta”, spunea Florin Talpeș, cofondatorul companiei de securitate cibernetică Bitdefender, la începutul anului trecut, când semnala că s-a democratizat accesul la manipulare.
Un an mai târziu, când incertitudinea politică și tensiunea socială planează asupra unei Românii care se îndreaptă încă o dată spre alegeri prezidențiale după ce începutul scrutinului din 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României pe motive care țin inclusiv de noua paradigmă a manipulării, predicțiile fostului profesor de matematică par mai valoroase ca niciodată.
În esență, tehnologia nu este bună sau rea, în cele mai multe dintre cazuri, crede Florin Talpeș, întrucât dimensiunea etică este asociată celui care folosește tehnologia respectivă. Pe scurt, oamenii care folosesc tehnologia au intenții bune sau rele.
„O tehnologie pe care noi o folosim în securitate cibernetică în scopuri bune, de a apăra, poate fi folosită în scopuri rele, de a ataca. În cele mai multe dintre cazuri tehnologia nu are o dimensiune etică, dimensiunea etică e asociată celui care o folosește, pentru că o implementează în acest sens.”
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
Dacă în urmă cu un an se contura ideea că democratizarea manipulării digitale ar putea duce la o proliferare a videoclipurilor trucate prin tehnologia deepfake, realitatea anului 2025 depășește aceste previziuni. În prezent, asistăm la o creștere explozivă a atacurilor cibernetice și a tentativelor de manipulare în spațiul digital, desfășurate pe multiple canale și prin diverse metode.
„Noul val AI are în primă fază un impact revoluționar pe zona de atacuri cibernetice, ceea ce va duce în timp la o revoluție pe partea de apărare. Observăm deja progrese semnificative în zona atacurilor: tehnologia deepfake s-a îmbunătățit exponențial față de acum un an, calitatea sa fiind de 100 de ori mai avansată – un avantaj sau o amenințare, în funcție de perspectiva din care privim. În plus, nu mai vorbim doar de deepfake sub forma video, ci de o abordare multimodală. Atacurile cibernetice pot fi lansate simultan prin mesaje text, apeluri telefonice și materiale video, toate desfășurându-se în aceeași fereastră de timp, ceea ce le face și mai dificil de detectat și combătut.”
În România, unde impactul rețelelor sociale asupra alegerilor prezidențiale a fost un subiect de dezbatere intensă, Florin Talpeș atrage atenția asupra necesității unor mecanisme eficiente de control. „Există aspecte care pot încălca legea în contextul alegerilor prezidențiale, însă un stat nu este lipsit de reacție în astfel de situații. De aceea, instituțiile publice au rolul de a monitoriza și interveni atunci când sunt depășite limitele legale. Spre deosebire de SUA, unde finanțarea electorală este mai permisivă și un singur susținător poate aloca sute de milioane de dolari pentru un candidat, Europa a optat pentru un model mai strict de control financiar. În spațiul european, sunt stabilite linii roșii clare, iar instituțiile statului au responsabilitatea de a interveni atunci când acestea sunt încălcate.”
Prin urmare, dezbaterea nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe impactul rețelelor sociale în procesul electoral, ci mai degrabă pe lipsa de reacție a instituțiilor care ar fi trebuit să acționeze. În plus, trebuie analizată tendința partidelor de a direcționa finanțarea politică în zone mai puțin transparente, într-un context în care bugetele alocate mass-mediei cresc de la an la an, sporind astfel riscurile de manipulare și dezinformare.
„Situația se va agrava din trei motive principale. În primul rând, asistăm la un trend de dereglementare a platformelor de social media, ceea ce reduce controlul asupra conținutului distribuit. În al doilea rând, inteligența artificială avansează rapid, iar tehnologiile deepfake devin din ce în ce mai accesibile și mai ușor de utilizat. În al treilea rând, AI-ul începe să capete autonomie, iar acum este posibil să dezvoltăm structuri de agenți AI capabile să desfășoare un atac cibernetic complex. Când vorbesc despre atac, mă refer la capacitatea de a influența masiv percepția unei populații, până în punctul în care să o convingi că albul este negru și negrul este alb.”
Pe termen scurt, răspunsul trebuie să vină din partea unor instituții eficiente, capabile să intervină prompt și să sancționeze încălcarea regulilor. Pe termen lung însă, singura soluție sustenabilă pentru a contracara efectele negative ale evoluției tehnologice este educația. Aceasta reprezintă atât un scut împotriva manipulării, cât și o oportunitate de adaptare la noile realități digitale.
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
Cine ar trebui să fie responsabil de educație? Dacă România continuă să funcționeze ca un stat social puternic, accesul la educație și servicii de sănătate de calitate va rămâne în sarcina sectorului public. Cu toate acestea, companiile private – principalii beneficiari ai absolvenților sistemului educațional – nu își mai pot permite să aștepte schimbări care depind exclusiv de un ministru sau altul.
„Educația privată este în creștere, dar încă reprezintă un procent redus din total. Trebuie să fim conștienți că o mare parte a populației nu își va putea permite accesul la un sistem educațional privat. Din acest motiv, în următorii cinci ani, mediul privat trebuie să își asume un rol activ în susținerea și îmbunătățirea educației publice. Este esențial să oferim feedback și să contribuim la optimizarea sistemului, pentru că, în final, majoritatea absolvenților din învățământul de stat vor ajunge să lucreze în sectorul privat.”
Liderii din sectorul privat nu doar că trebuie să ofere feedback constant instituțiilor publice în ceea ce privește educația, dar au și responsabilitatea de a se implica activ în dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului. Așteptarea pasivă a unor schimbări generate exclusiv de autorități nu mai este o opțiune viabilă.
„Trebuie să ne asumăm un rol activ în schimbare. În ultimii 10 ani, au apărut numeroase inițiative interesante, în special din zona ONG-urilor, ceea ce arată că există dorință de implicare. Însă trebuie să ducem acest efort la un alt nivel. Este un apel clar la acțiune: lucrurile nu se vor îmbunătăți de la sine. Performanța sistemului public de educație a stagnat în ultimul deceniu, iar chiar și atunci nivelul nu era satisfăcător. Nu ne mai putem permite să așteptăm apariția unui ministru providențial care să rezolve problemele din temelii.”
Importanța educației devine și mai evidentă într-un context global marcat de dereglementare și transformare rapidă. În timp ce Statele Unite oferă un semnal clar de reducere a restricțiilor în piața de social media – tendință ce se va accentua odată cu un nou mandat Trump –, Europa riscă să rămână în urmă într-o cursă tehnologică accelerată. Suprareglementarea impusă de Uniunea Europeană limitează capacitatea regiunii de a inova, în special în domenii emergente precum inteligența artificială.
„Din perspectiva mea, UE pierde teren în competiția globală prin tendința de a reglementa excesiv. Desigur, ideea din spatele acestor reglementări este de a păstra un anumit control pentru a evita derapajele majore. Însă, într-o eră a inovației și transformării rapide, o astfel de abordare nu face decât să încetinească progresul. Uniunea Europeană excelează în reglementarea lucrurilor deja existente, dar nu reușește să anticipeze și să creeze reguli eficiente pentru viitor. De exemplu, încercăm deja să stabilim reglementări pentru inteligența artificială, deși suntem abia la începutul revoluției AI. Practic, ne impunem singuri restricții încă din prima fază a competiției, în timp ce Statele Unite și alte regiuni aleg să își accelereze dezvoltarea printr-o abordare mult mai permisivă.”
Bitdefender, înainte
Tehnologia, în sine, nu este nici bună, nici rea. Totul depinde de modul în care este utilizată și de scopurile celor care o dezvoltă. În acest context, compania de securitate cibernetică fondată de soții Florin și Măriuca Talpeș acum mai bine de 20 de ani este un exemplu despre modul în care tehnologia poate fi transformată într-un motor de inovare și progres. De la o companie locală specializată pe soluții de securitate cibernetică pentru consumatori (B2C), Bitdefender a devenit un jucător global, activ pe multiple continente, cu un rol esențial atât în piețele de produse B2C și B2B, cât și în servicii și dezvoltarea ecosistemului de securitate cibernetică.
Pentru 2025, una dintre prioritățile Bitdefender este consolidarea prezenței în Asia de Sud-Est, o regiune în plină expansiune digitală. În acest sens, compania a achiziționat în 2023 Horangi Cyber Security, o firmă de securitate cibernetică din Singapore, ca parte a unei strategii de expansiune ce combină creșterea organică cu fuziuni și achiziții (M&A), acolo unde acestea aduc valoare strategică.
Recent, Bitdefender și-a întărit poziția în regiunea Asia-Pacific prin achiziția unei divizii strategice a BitShield, partenerul său din Malaysia și Brunei. Această mișcare subliniază angajamentul companiei de a proteja infrastructurile critice și datele sensibile din mediile multi-cloud, într-un context global în care securitatea cibernetică devine din ce în ce mai importantă.
În paralel, Bitdefender își menține focusul pe două direcții strategice pentru 2025: inovația tehnologică – prin dezvoltarea de soluții software sub brand propriu – și continuarea unei creșteri sănătoase, principiu adânc înrădăcinat în ADN-ul companiei. Așa cum a explicat Florin Talpeș în trecut, Bitdefender s-a dezvoltat într-un mediu în care nu existau mecanisme de finanțare pentru start-upuri de tehnologie, ceea ce a determinat compania să fie profitabilă încă din primul an de activitate. „A crește înseamnă să te dezvolți de câteva ori mai rapid decât piața. Creșterea sănătoasă însă înseamnă să nu arunci banii pe fereastră pentru a obține acest rezultat. În acest sens, piața folosește tot mai mult indicatori de performanță precum NRR (Net Revenue Retention Rate), GRR (Gross Revenue Retention Rate) sau magic numbers – adică raportul dintre veniturile generate de clienți și investițiile realizate în vânzări și marketing.”
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
Conceptul de creștere sănătoasă a devenit tot mai relevant în industria tehnologică, mai ales după o perioadă de entuziasm excesiv, în care companiile erau evaluate mai mult pe baza oportunităților teoretice decât a rezultatelor concrete.
„Acești metrici au apărut ca o reacție la ciclurile economice. În perioade de expansiune, toată lumea urmărește doar creșterea. Însă când piața devine instabilă, iar companiile au nevoie constantă de finanțare pentru a supraviețui, începe să se pună problema sustenabilității. Tocmai de aceea, în ultimii 10 ani, accentul s-a mutat treptat de la creștere accelerată la creștere sănătoasă. Nu mai este suficient să crești, trebuie să crești într-un mod echilibrat și sustenabil.”
Creșterea sănătoasă nu exclude asumarea riscurilor, ci presupune o gestionare inteligentă a acestora. „Am fost mereu prudenți, dar în același timp am învățat să experimentăm, să testăm ipoteze și să iterăm soluții pentru a accelera creșterea, menținând controlul asupra riscurilor”, explică Florin Talpeș. „Așa cum spunem noi, o eroare majoră este, de fapt, rezultatul acumulării a 20 de erori mai mici. Dacă ai un proces bine structurat, poți identifica și corecta aceste erori pe parcurs, evitând astfel eșecuri mari. Validăm sau invalidăm idei constant, astfel încât să nu ajungem la un colaps, ci la o soluție de succes, trecând prin multiple ajustări și învățând din fiecare experiență.”
Bitdefender este una dintre puținele companii care au reușit să crească pe baza propriilor produse, dezvoltând soluții IT cu valoare adăugată. În acest context, inovația reprezintă o prioritate absolută. În dezvoltarea tehnologiilor inovatoare există un ciclu de adopție, iar unul dintre cele mai dificile momente din acest proces este ceea ce autorul american Geoffrey Moore a descris drept „prăpastia” în cartea sa Crossing the Chasm.
„Majoritatea companiilor nu reușesc să treacă această prăpastie. În urmă cu 10 ani, lansai un produs și așteptai să vezi dacă avea succes sau eșua. Astăzi, datorită AI-ului și altor tehnologii avansate, procesul poate fi fragmentat în pași mai mici, iar fiecare etapă devine un experiment. Crești treptat, înveți din fiecare iterație și ajustezi direcția. Este ca și cum ai începe cu o idee inițială care s-ar putea dovedi greșită, dar printr-un proces incremental ajungi, în cele din urmă, la un produs viabil și potrivit pieței.”
Reflectând asupra evoluției Bitdefender, Florin Talpeș identifică trei momente-cheie care au influențat decisiv traiectoria companiei.
Primul moment crucial s-a produs la începutul anilor 2000, când produsul Bitdefender a fost desemnat Produsul Anului de către o organizație germană, într-un test comparativ cu cei mai mari jucători din industria securității cibernetice.
„A fost un moment de cotitură, pentru că ne-a schimbat mentalitatea. Până atunci, aveam convingerea că putem fi competitivi, dar nu aveam dovezi clare. Această recunoaștere internațională a oferit echipei încrederea necesară pentru a aspira la statutul de lideri în industrie. În acea perioadă, echipa era formată în mare parte din specialiști români. Astăzi, Bitdefender este o companie globală, cu o echipă internațională puternică.”
Al doilea moment definitoriu a avut loc în jurul anului 2012, când Bitdefender a decis să își extindă portofoliul către segmentul B2B, după ce și-a consolidat poziția în piața produselor B2C. Această tranziție a presupus construirea unui nou portofoliu de soluții pentru companii, practic creând un start-up intern în cadrul Bitdefender. „A fost o mișcare strategică riscantă, dar necesară. După 12-13 ani, această divizie nu doar că a supraviețuit, ci a devenit din ce în ce mai puternică și mai influentă în industrie.”
Al treilea moment esențial în evoluția companiei a fost achiziția Horangi Cyber Security din Singapore în 2023. Inițial, această tranzacție avea ca obiectiv principal preluarea unei tehnologii inovatoare, dar impactul său a fost mult mai profund, schimbând inclusiv filosofia Bitdefender asupra propriei activități.
„Până la achiziția Horangi, ne percepeam exclusiv ca apărători în domeniul securității cibernetice. Horangi însă era specializată în offensive services, adică atacuri etice prin care companiile își testau vulnerabilitățile. Această perspectivă ne-a determinat să ne gândim mai mult ca atacatori atunci când construim soluții de apărare. A fost o schimbare de paradigmă care ne-a influențat nu doar strategia, ci și modelul de servicii. În prezent, serviciile sunt esențiale atât pentru noi, cât și pentru întreaga industrie de securitate cibernetică.”
Pe lângă expansiunea continuă a companiei de securitate cibernetică Bitdefender, inclusiv prin achiziții strategice, grupul operează și vehiculul de investiții Bitdefender Voyager Ventures. Acesta are rolul de a sprijini start-upuri europene din domeniul securității cibernetice, contribuind astfel atât la dezvoltarea pieței, cât și la extinderea bazei potențialelor achiziții pentru Bitdefender.
Recent, Bitdefender Voyager Ventures a anunțat că susține Validaitor, un start-up specializat în guvernanța și testarea sistemelor de inteligență artificială, printr-o nouă rundă de finanțare. Investiția a fost realizată alături de EnBW New Ventures, Institutul de Tehnologie din Karlsruhe (KIT) și Start-up BW Seed Fonds.
„Ne concentrăm pe Europa, deoarece acest continent are încă un decalaj semnificativ față de SUA în ceea ce privește dezvoltarea în domeniul securității cibernetice. Dacă analizăm capitalizarea de piață a companiilor americane de cybersecurity comparativ cu cele europene, diferența este considerabilă. Acest lucru arată că Europa are un potențial foarte mare, iar misiunea noastră este să sprijinim echipele mici să reușească, oferindu-le expertiza noastră în dezvoltarea și scalarea produselor tehnologice.”
Bitdefender este una dintre puținele companii de tehnologie cu origini în România care au ales nu doar să își păstreze, ci și să își dezvolte cartierul general în țară, cu obiectivul de a consolida pe piața locală competențele necesare pentru administrarea unor operațiuni globale. România are nevoie de mai multe companii care să își asume expansiunea regională și internațională, contribuind astfel la transformarea ecosistemului său de afaceri. „România a făcut progrese, dar este încă la început de drum. Există două surse principale de creștere: prima vine din rândul companiilor românești care îndrăznesc să se extindă regional – tot mai multe start-upuri reușesc acest lucru. A doua sursă este reprezentată de românii care ajung în poziții de leadership la nivel internațional și care ulterior pot fi recrutați de companii interesate să se extindă pe piețe globale.
„O tehnologie pe care noi o folosim în securitate cibernetică în scopuri bune, de a apăra, poate fi folosită în scopuri rele, de a ataca. În cele mai multe dintre cazuri tehnologia nu are o dimensiune etică, dimensiunea etică e asociată celui care o folosește, că o implementează în acest sens.”
Florin Talpeș, cofondator Bitdefender
