Cum arată agenda Mihaelei Lupu, bancherul român care și-a început mandatul aproape concomitent cu anunțarea uneia din cele mai mari tranzacții de pe piața bancară din ultimii ani, într-un an care stă sub semnul unor provocări geopolitice, tehnologice, sociale, economice și climatice accentuate, care cântăresc din ce în ce mai mult?
Când ajungi la ultimul etaj al uneia dintre cele mai înalte clădiri din zona de nord a Capitalei, într-una dintre cele mai însorite zile de ianuarie, te aștepți să poți vedea până departe, poate chiar să poți fotografia munții Bucegi. Dar mult mai vizibilă este poluarea. „Și Milano este un oraș destul de poluat, dar măcar o dată la câteva zile puteam vedea linia munților pe fundal, alături de toate acele clădiri înalte. Mai ales iarna, era foarte frumos”, spune Mihaela Lupu, CEO și președinte al Directoratului UniCredit Bank România.
Ea a preluat conducerea băncii în 2023, după șase ani în care a lucrat în Italia, la sediul central al grupului, dintre care ultimii doi ani ca director financiar pentru Europa Centrală și de Est. Dar Mihaela Lupu a fost martoră în ultimele decenii la toate tranzacțiile care au dus la forma de astăzi a băncii din România. De la fuziunea prin absorbție dintre HVB Bank România și Banca Comercială Ion Țiriac din 2006 sau de la fuziunea care a dat naștere UniCredit Țiriac Bank în 2007 și până la achiziția portofoliilor retail și corporate ale RBS România în 2013-2014 sau reașezarea drept UniCredit Bank România în 2015, Mihaela Lupu a trecut prin fiecare etapă de creștere a grupului. „Ne ajută că sunt încă mulți colegi în UniCredit care au prins toate valurile, toate fuziunile, avem colegi inclusiv în zona de migrare, în IT sau în business care au prins timpurile acelea. (…) Simțim că echipele au un moment de entuziasm pentru că suntem parte dintr-o poveste care creează al treilea grup bancar din România. Este un element de mândrie și un privilegiu că ești implicat. Și este un catalizator.”
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
Iar acum intrăm în subiectul principal al articolului: fuziunea dintre UniCredit Bank România și Alpha Bank România este una dintre cele mai mari teme din sistemul bancar românesc în anul 2025. Mutarea dă naștere celui de-al treilea cel mai mare grup bancar din piața locală, sub numele UniCredit, într-o structură în care grupul italian deține 90,1% din bancă, în timp ce grupul elen Alpha deține 9,9%.
Tranzacția de 255 de milioane de euro, cash plus acțiuni, face parte dintr-un parteneriat strategic mai amplu, anunțat în 2023 de UniCredit și Alpha, pentru piețele din România și Grecia. Pe lângă fuziunea din România, parteneriatul mai cuprinde un cadru prin care Alpha va distribui în Grecia produsele de asset management și de asigurări ale UniCredit. Totodată, grupul UniCredit a preluat o participație de 51% din compania de asigurări AlphaLife.
În România, fuziunea a primit anul trecut acordul autorităților, iar procesul de integrare va fi finalizat în 2025. UniCredit se pregătește să devină al treilea cel mai mare grup bancar din sistemul local, cu o cotă de piață de aproximativ 12%.
Banca vine după un an în care a înregistrat un profit net de 300 de milioane de euro dacă dăm la o parte costurile de integrare, un nivel record în deceniile de prezență pe piața românească. „Anul 2024 a fost marcat și de primirea colegilor din Alpha Bank în familia UniCredit. Măsurăm progresul anului 2024 prin modul în care am reușit să creștem sustenabil, prin poziția noastră financiară solidă și prin performanța față de ceilalți jucători din piață.”
Împreună cu contribuția Alpha Bank pentru două luni (noiembrie și decembrie, anul trecut), veniturile au crescut cu +15,4%, an pe an, atât venituri din dobânzi, cât și din cele provenite din taxe și comisioane. De asemenea, UniCredit Bank a reușit să încheie anul 2024 înregistrând cea mai bună rată Costuri/Venituri, la nivel de sistem bancar, de aproximativ 34%, demostrându-și eficiența operațională.
„Ne așteptăm ca integrarea cu Alpha Bank România să fie finalizată după jumătatea anului și lucrăm cu motoarele turate pentru acest proces. Suntem într-o perioadă de tranziție, dar în același timp suntem concentrați pe strategia noastră: să continuăm să susținem economia românească. Cred că suntem printre jucătorii care au demonstrat cel mai activ că sunt interesați de piața din România”, a declarat Mihaela Lupu.
Sistemul bancar românesc trece printr-o perioadă accentuată de consolidare, după ce anul 2024 a adus finalizarea a trei tranzacții importante: UniCredit-Alpha, Banca Transilvania-OTP Bank și Intesa Sanpaolo-First Bank. Piața locală mai avea anul trecut 31 de bănci, comparativ cu 42 de bănci în perioada 2008-2009. „Mă aștept să se mai întâmple consolidări, pentru că este o necesitate la nivel local, la nivel european. Trebuie să existe jucători mai puternici ca să putem face față. Îți trebuie economie de scală ca să servești clientul bine, să digitalizezi, să gestionezi partea de ESG, partea de cerințe de reglementare. Și cred că această consolidare o să se întâmple și pe mai departe.”
Tendința de consolidare este încurajată și de starea sistemului bancar românesc, pe care CEO-ul UniCredit România îl consideră mai solid și mai bine capitalizat decât în orice alt moment din ultimii 30 de ani.
„Există context favorabil unor tranzacții, poate mai mult ca oricând, din perspectiva de soliditate. Pe lângă context solid, vedem că mai vin și bănci noi în piață, deci probabil că va exista un echilibru între băncile mari și băncile mai mici, care sunt mai specializate. Cred că va fi în continuare spațiu și pentru bănci mai mici, dar tendința va fi de consolidare.”
În paralel cu integrarea Alpha Bank România, UniCredit continuă dezvoltarea organică, unde a obținut în 2024 performanțe importante pe creditarea corporate, dar și pe microîntreprinderi, IMM-uri și persoane fizice, acumulând cotă de piață în creștere în ultimii doi ani. „Pe segmentul de microîntreprinderi și IMM-uri vrem să simplificăm, să digitalizăm procesele, astfel încât să venim în întâmpinarea nevoilor clienților noștri printr-un mix de oferte de business și accesibilitate, din perspectivă digitală”.
România, încotro?
Cu un deficit bugetar de 8,65% din PIB în 2024 și cu o nevoie de finanțare ridicată în economie, băncile trebuie să fie performante pentru a-și putea asuma rolul de catalizator al economiei. „Foarte multe sunt legate de deciziile care se iau la nivelul guvernului. Și vedem bine că în momentul acesta trebuie să înțelegem semnalele care ni se dau, de exemplu cele puternice primite de la agențiile de rating”.
Există sectoare cu potențial, precum infrastructura, construcțiile sau energia, dar totul depinde de modul în care România va reuși să treacă peste momentul de instabilitate politică care a transmis un semnal negativ către investitori și către piețele internaționale. „Am încredere că ne repliem și că ne adaptăm semnalelor, pentru că avem la îndemână multe elemente pozitive de context sau structurale, avem resurse în zona de IT, avem potențial de creștere economică, avem atractivitatea fondurilor europene. Nu toate țările au fondurile acestea la îndemână. Este important să nu deraiem de la direcția bună pe care am fost în ultimii ani.”
Una dintre direcțiile pe care pot acționa băncile pentru a-și spori rolul în economie este creșterea gradului de intermediere financiară. Calculat ca pondere a activelor sistemului bancar în PIB, indicatorul din România este pe ultimul loc în UE cu aproape 50%, de patru ori mai puțin decât media europeană. „Avem cea mai mică intermediere financiară, suntem la 50% din PIB, comparativ cu Polonia care e la 92%, Bulgaria – 93%, Ungaria – 109% sau media Uniunii Europene care e la 215%. Un alt aspect la care ne putem uita este averea netă a populației, unde economisirea în sectorul privat este tot de circa 50% din PIB; în Bulgaria, de exemplu, este dublu”.
În actualul context economic, România are nevoie mai mult ca oricând să atragă banii europeni, atât din cadrul financiar multianual, cât și din PNRR. România nu va rămâne pentru totdeauna un beneficiar net al fondurilor europene, ceea ce înseamnă că actuala perioadă de finanțare este cu atât mai importantă. „Fondurile europene sunt, totuși, o ancoră în care putem să ne rebalansăm pentru partea de investiții. Trebuie să le valorificăm mai mult, era important și înainte, dar acum mi se pare și mai important”.
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
Anul 2025 stă sub semnul unor provocări geopolitice, tehnologice, sociale, economice și climatice accentuate, care cântăresc din ce în ce mai mult, crede Mihaela Lupu.
„Aș zice că aceste cinci provocări s-au acumulat, fiecare dintre ele cu teme grele. Cred că aceasta este dificultatea anului 2025, că avem parte de mișcări semnificative pe toate aceste zone, concomitent. Nu e nimic nou pe aceste arii, dar s-au accentuat și s-au acutizat provocările”.
Provocările economice sunt dublate de creșterea puternică a partidelor extremiste, de politicile economice conservatoare protecționiste și de tendința de regionalizare, la care se adaugă provocarea climatică, unde Europa are nevoie de un echilibru între nevoia urgentă de măsuri și nevoia de a-și proteja și dezvolta industria, într-un context global complicat.
„Vedem că încălzirea globală devine un subiect din ce în ce mai puternic de controversă, pentru că intervine o nealiniere de obiective pe termen lung și pe termen scurt.”
Sustenabilitatea devine tot mai importantă pentru bănci, atât din perspectiva finanțării și a implementării propriei strategii, cât și din nevoia de a se poziționa ca un partener pentru companiile din economie care adoptă rând pe rând politici de sustenabilitate și ESG. „Vom continua să susținem economia pe zona aceasta. Suntem printre cei mai mari contribuitori în ceea ce privește susținerea investițiilor sustenabile. În același timp, ne ajutăm clienții să implementeze ceea ce se numește tranziție justă și echitabilă, unde avem și rolul de a împărtăși cu clienții tot ce știm noi și de a crea programe speciale dedicate pentru conștientizarea impactului, a reglementărilor și a tuturor normelor care devin din ce în ce mai actuale în businessul clienților.”
Peste toate acestea vine inteligența artificială și avansul tehnologic, cu toate aspectele sale, de la efectele pe care le va avea în piața muncii și până la riscurile de securitate cibernetică, dar și cu oportunități de explorat în toate zonele de aplicabilitate.
„În ultima perioadă, vedem și provocarea pe partea tehnologică, tot ce înseamnă riscuri cibernetice, dar și oportunitățile în ceea ce privește implementarea inteligenței artificiale în activitatea de zi cu zi. Suntem pe o curbă ascendentă puternică și suntem în perioada de început, în care se văd cele mai abrupte creșteri. Cred că acest ritm de dezvoltare va continua”, adaugă Mihaela Lupu, care consideră că ne aflăm într-un moment în care există bănci puternice în piață, implicate în sprijinirea economiei, iar acesta este un avantaj pentru România.
Pentru grupul UniCredit, România are o importanță strategică în regiunea Europei Centrale și de Est. „În urma fuziunii cu Alpha Bank România, vom fi bine poziționați pentru oportunitățile de creștere din piața românească, precum și pentru dezvoltarea potențialului clienților, partenerilor și angajaților noștri.”
„Există și contextul unor tranzacții, poate mai mult ca oricând din perspectiva de soliditate. Avem context, vedem că mai vin și bănci noi în piață, deci probabil că va exista un echilibru între băncile mari și băncile mai mici, care sunt mai specializate. E nevoie de toată lumea și cred că va fi în continuare spațiu și pentru bănci mai mici, dar tendința va fi de consolidare.”
Mihaela Lupu, CEO și președinte al Directoratului UniCredit Bank România
