„Trebuie să ai bani, dar, pe de altă parte, dacă nu îi pui în mișcare, nu știu cum poți să-i înmulțești. Întotdeauna cash is king.” Acesta este sfatul lui Mircea Varga, unul dintre cei mai experimentați profesioniști din sectorul financiar din România, pentru contextul social și economic volatil din prezent.
Incertitudinea economică și, într-o anumită măsură, socială, din România, corelată cu încetinirea economiei europene, cu măsurile protecționiste propuse de Donald Trump în al doilea mandat la Casa Albă și cu o economie mondială care trece de la globalizare la regionalizare sau localizare, generează un context general de incertitudine pentru companiile din România, lăsând însă loc pentru cei care vor să urmărească oportunitățile.
„Pentru cei care au businessuri și se pot dezvolta cred că vor fi oportunități, pentru că în jurul lor, în industria în care activează, vor mai dispărea jucători, iar dacă vor reuși să facă achiziții la prețuri bune vor reuși să crească accelerat.”
Măsurile fiscale pentru 2025, atât cele anunțate, cât și cele anticipate, dar neanunțate de coaliția de guvernare, ar putea pune presiune pe consum și implicit evoluția mai multor sectoare economice, însă antreprenorii trebuie să rămână deschiși și atenți la oportunități.
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
„Ideea principală este ca antreprenorii să se uite în jurul lor, să fie pe fază atunci vor apărea oportunități, pentru că s-ar putea ca lucrurile să devină din ce în ce mai dificile pentru alții și acolo apar oportunitățile pentru cei care au bani. Părerea mea este că România are spațiu mare de consolidare aproape în orice domeniu.”
România este încă la prima generație de antreprenori capitaliști și, cu mici excepții, a început transferul către a doua generație, crede Mircea Varga, într-un mediu în care învață încă din propriile greșeli, fiind reticenți la colaborări sau la tranzacții cu alți antreprenori români. Până la urmă, dinamica firmelor antreprenoriale conține caracteristici culturale din spațiul de origine al fondatorilor.
„Sunt multe elemente culturale, în primul rând, care îi fac pe antreprenori reticenți în a face o tranzacție cu un competitor, în a vinde unui alt antreprenor, pe principiul: de ce să îi vând eu lui și să nu îmi vândă el mie? De obicei, atunci când ne dorim să se producă o schimbare, ne așteptăm ca schimbarea să vină de la ceilalți, or, acest lucru ar trebui să înceapă cu ceea ce schimbă fiecare la propria persoană.”
În ultimii ani, au început să mai apară tranzacții între antreprenorii români, pe măsură ce economia s-a dezvoltat și a dat naștere la o serie de campioni naționali. Totuși, la scara întregii economii, astfel de tranzacții rămân cazuri izolate.
„Trebuie să consolidăm mediul de business din România. Fiecare antreprenor vrea în continuare să fie independent și se pare că este greu să renunțe la orgoliu sau orice alt sentiment similar care îl oprește din a face tranzacții de consolidare în piață, în special atunci când trebuie să cedeze ceva. Eu cred că este o șansă importantă pentru mediul antreprenorial românesc, tocmai pentru că, în contrapartidă, mă uit la multinaționale și simt că acestea nu mai au același apetit pentru România. Dacă ne uităm la economia României, aceasta se bazează în mare parte pe consum, fără a avea prea multă valoare adăugată intern.”
Cu atât mai mult, într-o economie globală tot mai competitivă, antreprenorii români sunt nu doar într-o poziție de oportunitate pentru consolidare, dar și într-una de necesitate. Chiar dacă astăzi ai o poziție confortabilă în piață, avansul competitorilor poate schimba clasamentul într-un timp relativ scurt, dacă nu faci eforturi pentru a deveni mai bun, mai puternic.
„Mulți au ajuns într-un punct de confort în care le este bine și nu vor să își mai bată capul cu dezvoltarea afacerilor lor. Ce nu înțeleg ei este că nu e alegerea și opțiunea lor să rămână la acel platou confortabil al afacerii, pentru că economia este în continuă mișcare, iar competiția nu îți va respecta acel confort. Poate ești bine un an sau doi, dar competiția lucrează și dacă tu stai pe loc ei vin din urmă și te prăbușești fără să vrei.”
Dezvoltarea companiilor din piața locală, extinderea prin tranzacții sau prin investiții organice, internaționalizarea, toate acestea se traduc prin proiecte care necesită finanțare. În România, accesul firmelor la finanțare continuă să fie o provocare.
„Părerea mea este că o problemă a României este aceea că finanțarea este din ce în ce mai greu de obținut. Băncile finanțează foarte greu. Chiar mă întreb cum se finanțează companiile mai mici, care nu au istoric și cifre, dacă nu au garanții, pentru că băncile au devenit extraordinar de selective.”
Cu un deficit bugetar de 8,65% din PIB în 2024 și cu un Minister al Finanțelor care se împrumută la dobânzi de 7-8% pe an, băncile și finanțatorii pot obține câștiguri importante cu un minimum de efort și fără risc.
De cealaltă parte, piața de capital nu este încă suficient de puternică pentru a se dovedi un sprijin real și susținut pentru dezvoltarea economiei. După un 2021 record, cu aproximativ 70 de listări de acțiuni și obligațiuni, în 2022, ritmul aproape s-a înjumătățit și a rămas relativ la același nivel în anii următori.
„Din păcate, economia este sugrumată și nu se poate face nicio creștere accelerată fără bani. Mai ales dacă vrei să crești accelerat, dincolo de creșterea organică, o sursă importantă de finanțare rămâne piața de capital, care nu este încă suficient de puternică la noi, or, orice economie solidă generează o piață de capital sănătoasă și viceversa. (…) Cred că una dintre bazele pentru o bursă sănătoasă e o piață secundară mai activă, pentru că nu toți îndeplinesc condițiile pentru a intra direct în piața reglementată și aceasta ar putea fi o rampă bună de lansare către piața reglementată. Aș încuraja dezvoltarea acestei piețe.”
Regula „cash is king” este importantă nu doar pentru companiile care vor să urmărească oportunități, ci și pentru cele care vor să-și asigure un anumit grad de stabilitate și independentă într-un context de altfel incert.
„Le împărtășesc frecvent antreprenorilor cu care lucrez că este statistic demonstrat că, dintre toți cei care dau faliment la nivel global, 82% au la bază cauze care derivă dintr-un management financiar defectuos. Chiar dacă își cunosc foarte bine activitatea din punct de vedere operațional și au idei de business foarte bune, problema este că, la un moment dat, poate apărea un blocaj financiar pe termen scurt și pot astfel intra în incapacitate de plată. Restul de 18% din falimente au la bază cauze contextuale, cum ar fi, spre exemplu, situații de pandemie, lockdown, schimbări legislative și alte elemente care te zguduie.”
Atenția la bani îi poate ține pe antreprenorii români departe de incapacitatea de plată și de insolvență, mai ales că practica insolvenței în România arată că de cele mai multe ori se ajunge la faliment, nu la reorganizări de succes.
„Un practician în insolvență trebuie să fie smart, să înțeleagă orice business aflat în dificultate, nu să se gândească din primul moment la faliment și la cum poate scoate cât mai repede bani din acel faliment și să treacă la următorul caz. Fără să am date clare în acest sens, cred că, la noi, insolvența înseamnă faliment în peste 90% din cazuri.”
Cu o carieră începută în urmă cu 30 de ani la PwC România, Mircea Varga a fost CFO-ul unor companii ca Electrolux, Macon și EnergoBit, înainte de a petrece peste șase ani ca CFO al Țiriac Group. Din 2020, el ales să își folosească experiența acumulată în carieră ca membru independent neexecutiv în boardul mai multor companii.
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
În prezent, Mircea Varga este președintele Consiliului de Administrație al Teilor Holding, din 2022, după ce a intrat ca membru în consiliu în 2020. Grupul de companii controlat de familia Enache include lanțul de bijuterii de lux Teilor, compania de creditare Invest Intermed GF IFN, Invest Intermed Gold și Teilor Invest Exchange.
Cu o rețea de peste 75 de magazine de bijuterii de lux, Teilor este una dintre companiile românești care au început în ultimii ani să iasă peste granițe și a deschis magazine în Bulgaria, Ungaria, Polonia și Cehia.
„Extinderea internațională este o provocare. Bulgaria merge foarte bine, peste așteptări, dar în Ungaria și Polonia înregistrăm în continuare pierderi semnificative, astfel că sunt în lucru măsuri pentru a opri aceste pierderi, pentru că noi considerăm că am atins punctul de «stop loss». Piețele respective sunt foarte diferite din punct de vedere cultural de piața românească”, spune Mircea Varga, care crede că, în piața din Polonia, clientul de bijuterii nu este atât de sofisticat și orientat la fel de mult înspre lux, iar aurul care se caută este cel de 9 karate, spre deosebire de piața românească, unde se vinde aur de 14, 18 sau 24 de karate.
„În plus, competiția face în permanență discounturi în piețele respective, or, piața de lux nu poate funcționa pe discounturi. Acolo vezi mereu promoții la jucătorii mari, care au o prezență și o amprentă foarte extinsă. E greu să te bați cu competiția locală când ai doar opt locații în acea țară și nu ai o amprentă suficient de mare în acea piață.”
Mircea Varga colaborează începând cu 2023 și cu Perla Harghitei ca administrator independent, respectiv cu Apemin Tusnad ca trusted advisor și din 2024 ca administrator independent, două companii care îmbuteliază apă minerală sub două mărci locale cu o istorie de peste 50 de ani, ambele deținute de familia Kurkó. Piața apelor minerale are încă multe oportunități pe care se poate dezvolta, însă România nu mai are suficienți specialiști în domeniu.
„Trebuie să ne gândim la viitor și să identificăm noi surse de apă, dar problema este că în România nu prea mai sunt hidrogeologi și trebuie să căutăm experți în afara țării, ceea ce este costisitor.”
Printre companiile cu care colaborează se numără și Safetech Innovations, unde este board member independent din anul 2022. Compania de securitate cibernetică a fost înființată de Victor Gânsac și Paul Rusu și este listată pe Bursa de la București.
„Trebuie să consolidăm mediul de business din România. Fiecare antreprenor vrea în continuare să fie independent și se pare că este greu să renunțe la orgoliu sau orice alt sentiment similar care îl oprește din a face tranzacții de consolidare în piață, în special atunci când trebuie să cedeze ceva. Eu cred că este o șansă importantă pentru mediul antreprenorial românesc, tocmai pentru că, în contrapartidă, mă uit la multinaționale și simt că acestea nu mai au același apetit pentru România.”
Mircea Varga, președintele Consiliului de Administrație al Teilor Holding
