Vlăduț Nechifor este un tânăr bancher român, școlit la francezi și care lucrează la o bancă nemțească, printre britanici. Într-o exprimare precisă, Vlăduț Nechifor, născut la Brăila, absolvent al ASE București (promoția 2010), a urmat un master în finanțe internaționale la HEC Paris (2012 – 2014), a absolvit Summa Cum Laude, și muncește, din septembrie 2017, la Deutsche Bank, cu sediul la Londra. Până să ajungă la Deutsche Bank, Vlăduț Nechifor a fost analist la J.P. Morgan (Londra) și consultant la KPMG România.
L-am întrebat pe Vlăduț Nechifor care sunt calitățile unui bancher specializat în finanțări/fuziuni și achiziții (M&A) pentru a face performanță într-un domeniu atât de competitiv. El identifică trei calități: o pregătire tehnică foarte bună, o comunicare clară și convingătoare și o capacitate ridicată de adaptare. „În primul rând, este necesar să fii foarte bine pregătit tehnic. Indiferent dacă lucrezi cu o companie de real-estate românească, un producător britanic de materiale plastice sau un producător german de dulciuri, trebuie să ai mereu cifrele la tine”, declară Vlăduț Nechifor.
Vezi cum arată generația „30 sub 30” în 2019
Cum arată generațiile „30 sub 30” din 2012 până în prezent
Altfel spus, este esențial pentru bancher să pună cu ușurință în context informații despre companii, industrii și piețe financiare. „În al doilea rând, trebuie să comunici clar și convingător atât în cadrul echipei, cât și în afara ei. Niciodată nu e vorba doar de cifrele dintr-un un model financiar complex. Tranzacțiile de M&A sau strângerile de fonduri de la investitori se întâmplă având mereu în spate o «poveste»”, adaugă tânărul bancher. Pentru cea de-a treia calitate, Vlăduț Nechifor consideră că „este foarte important să te adaptezi ușor la situațiile în schimbare. Ritmul este mereu alert, trebuie să anticipezi nevoile în schimbare ale clientului și să găsești rapid soluțiile cele mai potrivite. Am învățat asta cel mai bine lucrând îndeaproape cu Mihai Ionescu, directorul Deutsche Bank în România”.
Viața de bancher nu este lipsită de momente tensionate. Vlăduț Nechifor n-a fost ocolit de acestea dar, ca orice bancher, este discret să povestească. Totuși, își amintește o tranzacție publică în care clientul său, o bancă franceză, voia să achiziționeze o mică bancă germană listată la bursă.
„A fost o cursă tensionată în care a trebuit să contracarăm o ofertă ostilă venită de la un fond de investiții din Asia cu resurse financiare mult mai mari ca ale clientului nostru“, povestește bancherul. După ce au fost analizate în detaliu inițiativele prin care se puteau extrage sinergii pe care fondul de investiții nu le putea crea, operațiunea s-a încheiat cu succes: „Am reușit să punem pe masă o ofertă de circa un miliard de euro cu care fondul de investiții nu a mai fost interesat să țină pasul“, precizează Nechifor.
Pentru tânărul bancher munca este un lucru necesar și firesc. În familie, a fost crescut cu ideea că doar prin educație și muncă cinstită poți să ai realizări de care să te bucuri cu adevărat. De asemenea, părinții l-au încurajat să facă ceea ce îi place și să țintească mereu tot mai sus. „Încă de la primul job, munca a fost pentru mine o modalitate de a mă măsură cu mine însumi”, mărturisește Vlăduț Nechifor. El consideră că, pe termen lung, nu este sustenabil să investești timp și energie într-o activitate care nu îți face plăcere și nu îți oferă o altă satisfacție decât cea materială. „Bonusul de performanță de la sfârșitul anului te poate bucura, dar nu îți întreține strălucirea din ochi”, subliniază Nechifor.
Se va întoarce să muncească în România? Bancherul crede că o revenire responsabilă poate fi doar din motive legate de familie, de o oportunitate unică de carieră sau din dorința de a schimba România prin implicarea în politică. „Când am plecat din România am riscat destul de mult, dar am făcut-o visând cu ochii deschiși. Aveam o viață personală împlinită, eram aproape de cei dragi și lucram în consultanță la KPMG alături de oameni deosebiți. A fost un risc calculat, care a meritat pe deplin“, spune Nechifor.
Pentru a se întoarce în România ar însemna să riște din nou și ar presupune să aibă la ce visa cu ochii deschiși. Întoarcerea e dificilă când nu există un vis. „Deocamdată mi se pare dificilă, în special ultima parte, așa că voi continua să-mi cumpăr cu mult drag bilete de avion către România, dus-întors“, precizează Vlăduț Nechifor.§
