Creaţia de bijuterie contemporană „fură” minţile corporatistelor. Andreia Popescu şi Alis Lalu sunt două finanţiste care nu doar au abandonat carierele iniţiale, ci au ajuns să şi predea la Şcoala de Bijuterie Contemporană Assamblage (înfiinţată de designerul David Sandu). Andreia Popescu a terminat Facultatea de Finanţe, Bănci şi Informatică de Gestiune din cadrul ASE, deşi dorinţa ei era de pe atunci să facă design vestimentar. A lucrat în domeniu în timpul facultăţii, iar la finalul studiilor a înfiinţat o firmă de design şi producţie de articole vestimentare şi accesorii. Abia după aceea a hotărât să urmeze cursuri de specialitate în creaţia de bijuterie, pentru a se „şlefui“ din punct de vedere tehnic şi procedural. Acum ea concepe bijuteriile (vezi foto), dar le şi manufacturează, de la topitul metalului şi turnarea lui în lingou, laminarea lui, prelucrarea, până la asamblarea lor prin sudare, ţintuirea pietrelor şi finisarea suprafeţelor. Andreiei nu i s-a părut foarte greu să înveţe creaţia de bijuterii, pentru că a pus pasiune în asta şi a găsit şi ceva comun celor două cariere ale sale: atenţia asupra detaliului. E nevoie de ea şi când calculezi dobânzi, şi când ţintuieşti pietre de 1,5 mm diametru sau torni metal incandescent în linguri.
Bijuteriile contemporane (sau de autor) sunt bijuterii neconvenţionale. Ce le diferenţiază este faptul că sunt unicate create în mare parte manual, în ediţii limitate, iar materia lor primă este, înainte de orice, fantezia. Bijuteria de autor este, în concepţia lui Dan Pierşinaru, artist vizual şi organizatorul Târgului Autor, mai mult decât un simplu accesoriu: „e o extensie și o expresie a crezurilor, gândurilor și sentimentelor tale și, cel mai important, a felului cum te vezi pe tine.” Aşa se face că, pentru unii, chiar şi lemnul sau sticla pot deveni mai preţioase decât orice diamant când sunt transformate de mâna şi fantezia unui artist.
Alis Lalu a fost în altă viaţă o economistă fascinată de bijuterii, acum e o profesoară de design cu un CV de finanţistă. A studiat Relaţii Economice Internaţionale şi a lucrat în domeniu timp de şase ani, dar în 2011 a urmat şi ea cursurile Şcolii de Bijuterie Contemporană Assamblage. După ce şi-a pus pe picioare propriul atelier şi a reuşit să adune „10 bijuterii finalizate, emoţii uriaşe şi curaj minuscul”, s-a înscris în acelaşi an la Târgul de bijuterie contemporană Autor. Reacţiile specialiştilor şi ale vizitatorilor au încurajat-o, aşa că a abandonat cariera corporate, deschizând un atelier, iar peste încă un an începea chiar să predea la Assamblage. Acum fosta finanţistă vorbeşte elevilor despre fold forming şi metal corrugation (tehnici de lucru în bijuterie).
„Cred că am început să câştig în clipa în care am început să lucrez bijuterii. Am fost mai fericită, mai sigură pe mine şi restul, câştigul financiar, a venit parcă de la sine”, spune ea. Alis vorbeşte mai mult despre emoţia realizării primului inel decât despre costuri sau câştiguri, pentru că „nu e vorba doar de preţul a 45 sau 25 de grame de argint, ci de dorinţa de a transforma o senzaţie în obiect, în lipsa căreia nu mai vorbim de bijuterie de artă, ci doar de o bucată de metal.” Ea creează piese unice, manufacturate, fără a folosi tehnici din producţia de serie. Fiecare parte dintr-o piesă este prelucrată separat şi apoi se îmbină cu celelalte într-un întreg, prin lipire sau nituire. Lucrează mai ales în aur, argint, pietre preţioase sau semipreţioase, dar şi în alamă, cupru, lemn, răşină. „Creaţia însufleţeşte îmbinarea metalului cu piatra”, adaugă Alis, care are o preferinţă pentru inele. De ce? „Mâinile sunt cele care ne ajută să relaţionăm, să ne conectăm la ceilalţi”, spune ea.
Domeniul bijuteriei contemporane este în creştere, dar niciuna dintre cele două creatoare de bijuterii nu poate spune că trăieşte exclusiv din artă. Nu numai fiindcă „purtătorii” de bijuterie contemporană sunt încă puţini, ci şi pentru că dificultatea unui artist-antreprenor este că trebuie să se ocupe de tot: nu doar creaţie, ci şi contabilitate, marketing, construirea unui brand, transmiterea unei poveşti. Dar privilegiul acestor creatori vine din altă parte: sunt cei care „înfrumuseţează existenţa cotidiană (a lor şi a altora) prin formele create” (după spusele lui Stephane Vial).
Citiţi mai multe despre alţi artişti care provin din mediul de business în ediţia de vară a Forbes: Downshifting, apărută pe 12 august.
