FacebookTwitterLinkedIn

Este unul dintre cei mai buni specialişti în fiscalitate şi preţuri de transfer, dar este în același timp opusul consultantului tradițional din companiile Big Four. Vorbește cu plăcere, glumește și gesticulează, e relaxat și aproape de fiecare dată pe timpul discuției noastre de aproape două ore face legături între momentele importante din viața lui profesională și familie.

PwC dă startul programului de recrutări Career-Boosting Game, ediția 2016

„Eu am avut o traiectorie mai puțin obișnuită în acest domeniu“, spune Ionuț Simion, care a preluat de aproximativ un an funcția de Country Managing Partner pentru PwC, prima mare companie de servicii profesionale care deschidea un birou în România în urmă cu 25 de ani.

Traiectoria profesională „obișnuită“ a unui lider de firmă de servicii profesionale începe, în mod tradițional, în cadrul unei astfel de companii, unde avansează gradual, iar o bună parte dintre consultanți fac de-a lungul timpului pasul către poziții importante în domeniul financiar la unii dintre clienții pe care îi consiliază.

Ionuț Simion avea deja peste șapte ani de experiență în zona financiară pentru companii locale (grupul Ana, deținut de George Copos) sau multinaționale (Colgate-Palmolive, Amway) când a ales să intre în cadrul PwC. „Aveam o poziție mai mult decât confortabilă la Amway, dar învățasem tot ce puteam învăța – contabilitate de fabrică, trezorerie și, în final din jobul de director financiar – și am simțit că vreau și altceva. Consultanța este un domeniu în care fiecare consultant are în raniță bastonul de partener și, în plus, ai ocazia să te întâlnești cu mulți oameni și să înveți foarte multe de la fiecare. Cu toate acestea, aproape toți cei din jurul meu m-au sfătuit să nu fac acest pas, iar soția mea era însărcinată cu primul nostru copil. Am discutat despre această plecare chiar și cu mama“, completează Simion.

Analiză PwC: Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a fost de peste 3 mld. euro în 2015

Acum pare amuzat când privește în urmă, dar recunoaște că primele luni au fost extraordinar de dificile, cu atât mai mult cu cât era un exercițiu de voință să nu arate adevărata sa stare de spirit. De altfel, voința și curajul de a-și asuma riscuri bine calculate reies pe tot parcursul discuției noastre, fie că este vorba de afaceri, de familie sau de pasiuni.

În cei peste 15 ani de activitate la PwC, Ionuț Simion a devenit unul dintre cei mai importanți specialiști în domeniul preţurilor de transfer, structurare fiscală internaţională şi proiecte de fuziuni şi achiziţii și a trecut gradual prin pozițiile de manager, senior manager, director, partener și, de anul trecut, country managing partner al Pwc România, înlocuindu-l pe Vasile Iuga, unul dintre cei mai longevivi șefi ai unor filiale locale ale companiilor din Big Four. Profilul său de LinkedIn – această formă de prezentare a luat de ceva vreme locul CV-ului tradițional – menționează că Simion este lider al grupurilor pentru industria auto, precum şi pentru industria tehnologiei, informaţiilor, comunicării şi divertismentului (TICE) în cadrul PwC România, dar și preşedintele Camerei de Comerţ Americane (Amcham) din România şi coordonatorul comitetului de taxe, precum și coordonatorul grupului de lucru pentru fiscalitate din cadrul organizaţiei Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi membru asistent în cadrul Forumului mixt al Uniunii Europene privind preţurile de transfer.

„Da, am un program destul de încărcat (zâmbește). Dar am grijă să ajung în fiecare miercuri seara de la 6 până la 9.30 seara ca să le spun studenților de la ASE, unde predau, despre ce ar însemna să-și creeze propria lor afacere sau să lucreze pentru alții care au propria afacere. Dacă unul la trei generații are o idee briliantă și face o afacere de 10 milioane de euro, toate orele mele au meritat fiecare cent. Cred în acest lucru, există spirit antreprenorial, dar poate că ar fi nevoie ca și la nivel politic, în planurile alea guvernamentele, ceea ce scriu să și facă până la urmă“, adaugă consultantul cu o vehemență pe care o vedeam de obicei la antreprenori pursânge, precum Mihai Marcu (MedLife) sau Mircea Tudor (MB Telecom). „Suntem – eu, personal și întreaga organizație – încrezători în antreprenoriatul românesc. Câțiva dintre colegii mei predau la facultăți, ne ducem la licee, participăm în board-ul unor fundații care pun bani în educație. Spiritul de antreprenor trebuie cultivat încă de mic“.

Antreprenoriatul românesc se află în prezent în unul dintre cele mai importante momente din existența sa din ultimii 25 de ani: prima schimbare masivă de generație. Această etapă se va finaliza, conform ediției 2014/2015 a studiului PwC Family Business Survey (următoarea ediție urmează a fi lansată luna aceasta), „fie cu păstrarea afacerii în familie (transferul către noua generaţie), fie cu vânzări şi, din păcate, chiar cu dispariţia unor companii“. Proporţiile acestor transformări sunt greu de anticipat, potrivit aceleiași surse, însă cu siguranţă vor exista poveşti de succes şi drame deopotrivă.

Studiu PwC: Capacitatea de apărare a multor state va fi afectată de nevoia reducerii cheltuielilor bugetare

„Noi am mers la mulți antreprenori și le-am vorbit despre succesiune. I-am întrebat cât de solidă e afacerea în cazul în care li s-ar întâmpla un accident. Nu toți au reacționat imediat, dar în momentul în care a apărut o sincopă au zis că trebuie să avem o discuție serioasă. Ați fi surprinși cât de repede au început antreprenorii români să înțeleagă, după ce într-o primă fază mai degrabă au ascultat ce opțiuni au și către ce se pot îndrepta“, explică Ionuț Simion.

El constată și schimbări importante în conceptul de management. „Au început să înțeleagă de ce este important să recrutezi oameni care au experiență sau tineri de pe băncile facultății. (…) Mă uitam, la nivelul proprietarilor de afaceri, că nu ezită să-și trimită copiii în străinătate și să-i aducă înapoi și să-i implice în businessurile lor. Astfel, se va produce o mișcare, iar acești copii de antreprenori, când vor veni din străinatate, își vor aduce pe post de CEO sau CFO pe colegii lor. Îmi doresc să cred că printr-o astfel de mișcare se va coagula diaspora intelectuală, să vină înapoi și să contribuie la bunul mers al lucrurilor de aici. O să vedem peste alți șapte ani cât de corectă a fost sau nu afirmația mea“.

Până atunci, peisajul antreprenorial românesc este marcat de un alt fenomen, cu implicații importante la nivelul societății.

„Antreprenoriatul românesc așa cum îl știm noi –  marii moguli – , sunt cei care la Revoluție aveau în jur de 30-40 de ani, nu erau tineri care veneau de pe băncile școlii. Acum, are loc o schimbare. Vezi antreprenori români care au succes la 20-21 de ani. Până ajung la 30 de ani fac milionul de dolari, e o chestiune excepțională. Începe să înmugurească și în Romania acest spirit antreprenorial la toate nivelurile. Diferența o face individul care știe să-și urmărească ideile împotriva tuturor opreliștilor“, adaugă Ionuț Simion.

„Îți dai seama de asta prin faptul că lucrează cu consultanți de valoare, și nu vorbesc aici doar de PwC. Era de neimaginat ca o firmă din Fălticeni, de exemplu, să lucreze cu PwC în urmă cu cinci ani. Acum sunt firme din toate colțurile țării care lucrează cu noi. Am înțeles și noi să ne adaptăm la nevoile lor, dar și ei au înțeles și își dau seama care e valoarea adăugată. Sunt mult mai pragmatici, pentru că nu-și permit să plătească pentru consultanță sumele pe care le plătesc companiile multinaționale, dar se uită cu atenție la suta de mii de euro pe care pe care o generează ca plus valoare“.

Revin la tema centrală a întâlnirii noastre – analiza ultimilor șapte ani pentru România și perspectivele pentru următoarea perioadă, iar Ionuț Simion păstrează tonul optimist, care rezonează cu datele unui recent studiu publicat de PwC, CEO Survey. Potrivit acestuia, managerii generali din România sunt printre cei mai optimişti din lume în privinţa evoluţiei afacerilor pe care le conduc, 44% dintre aceştia fiind foarte încrezători în perspectivele de creştere ale companiilor în acest an, faţă de media globală de 39%.

CITEȘTE AICI MAI MULTE RĂSPUNSURI ALE UNORA DINTRE CEI MAI IMPORTANȚI ACTORI AI MEDIULUI DE AFACERI LOCAL

„Optimismul antreprenorilor români este firesc, economia merge bine, sunt perspective de creștere. S-au indus în economie niște stimuli importanți. Dar acești stimuli trebuie monitorizați cu atenție. De exemplu, nu darea în plata mă preocupă, ci faptul că poate să inducă un nou dezechilibru în sistem, pe care nimeni nu-l poate stăpâni, pentru că nimeni nu poate spune care va fi efectul dării în plată“.

De altfel, aproape fără excepție, argumentul principal pe care investitorii străini îl invocă de fiecare dată ca punct slab al României este instabilitatea legislativă. „Toate studiile arată ca pe investitori nu-i interesează neapărat cota de impozitare dintr-o țară, ci cât de mare e piața, iar Romania e o piață mare, și stabilitatea. În mod paradoxal, cel mai îngrijorător lucru, dincolo de politica fiscală, este politica în infrastructură“, completează Simion, care oferă și exemplul unei investiții de circa două miliarde de dolari pe care un mare producător german de mașini voia să o facă în Mexic sau în România (unul dintre avantajele României fiind, pe lângă eticheta „made in EU“ și accesul la mare, deci mașinile puteau ajunge fără probleme chiar și în America).

„Am făcut studii, prezentări de țară. În vestul țării, piața e deja saturată, mai ales în domeniul auto, costul e deja dezavantajos. În partea de sud, toată forța de muncă era luată de Dacia și Ford. La Constanța n-a fost niciodată un centru de expertiză în acest domeniu, dar în Moldova exista un centru universitar puternic, cu o forță de muncă bine calificată, care nu e suficient de bine utilizată, iar asta a început deja să atragă companiile auto. Dar când au văzut investitorii cât ar dura să ajungă produsele lor din Moldova la Constanța… La asta s-a adăugat și faptul că deși investiția era de două miliarde, nu ar fi primit niciun fel de facilități sau stimulente”.

Când discuția ajunge la contextul economic și social internațional, atitudinea lui Ionuț Simion se schimbă, iar optimismul este înlocuit de un ton precaut. „Îmi aduc aminte de o declarație făcută de Mugur Isărescu, înainte de evenimentele din 2008, în stilul său nu foarte explicit. Spunea că nu e normal ca suprafața Bucureștiului să se vândă de șapte ori într-un orizont atât de scurt de timp. Era ceva îngrijorător și ideea era că trebuie să avem foarte mare grijă, pentru că mai devreme sau mai târziu acea bulă se putea sparge și ne putea afecta pe toți. În mai puțin de șase luni de zile ne-a lovit pe toți. Dacă mă raportez la ultimul discurs al lui Mugur Isărescu, făcut recent în același stil în care atrage atenţia asupra pericolelor cu care se confruntă economia românească, pe mine cel puţin acest mesaj mă îngrijorează“.

Ionut Simion

Ionuț Simion este Country Managing Partner al PwC România de aproape un an, dar conduce, printre altele și grupurile pentru domeniul tehnologiei în cadrul firmei de consultanță. „Dacă stai te gândești, câți dintre noi aveam nevoie de un iPad sau un smartphone acum șapte ani? Acum te întrebi cum putea exista viața înainte de asta. Închipuie-ți cum va arăta lumea peste încă șapte ani. Trebuie înțeles mai bine impactul. Cât de mult va ușura modul de a face business și cât de mare va fi impactul asupra comportamentului individului? În momentul în care stai acasă și lucrezi, iar interacțiunea cu ceilalți este din ce în ce mai mică, spre ce societate ne vom îndrepta?“

Unul dintre cei mai buni specialiști români în fiscalitate, Ionuț Simion constată performanțele obținute de autoritățile românești din punct de vedere administrativ. „Cu șapte ani în urmă, România era în ultima treime a topului Paying taxes (parte a proiectului Doing Business al Băncii Mondiale), iar acum a ajuns în prima treime. E un salt masiv și arată eforturile făcute“.

Nu în ultimul rând, Ionuț Simion este un susținător entuziast al antreprenorilor români. „Mi se pare interesant ce se va întâmpla peste șapte ani, în materie de succesiune, pentru că antreprenorii români au ieșit, nu neapărat mai puternici, dar mai întăriți. Dintre cei care au reușit să supraviețuiască, au reușit să își adapteze modelul de afaceri în așa fel încât să știe să supraviețuiască în vremuri critice. De aceea pe piață există o efervescență destul de mare în domeniul M&A.