Johan Meyer, Director General al Franklin Templeton București și Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea
Forbes: Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Johan Meyer: Cuvântul care caracterizează cel mai bine anul 2021 este „instabilitate”. Putem fi cu toții de acord că anul acesta am avut parte de instabilitate pe toate planurile, începând de la situația sanitară, economică și terminând cu cea politică.
Forbes: Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Johan Meyer: Deși pandemia a fost și rămâne cel mai important motiv de îngrijorare, dezvoltarea pieței de capital ar ajuta foarte mult economia să se redreseze.
Un prim pas vital a fost făcut, prin includerea pieței locale de capital în categoria piețelor emergente de către agenția de rating FTSE Russell, care ne plasează pe harta investitorilor străini. Însă, includerea în indicii MSCI a pieței de capital românești este următorul pas extrem de important, întrucât această promovare va atrage un număr mare de investitori străini în România. Și asta se poate face prin listarea Hidroelectrica. Cel mai mare obstacol îl reprezintă legea 173, care împiedică orice vânzare a unor pachete majoritare sau minoritare la companiile cu capital de stat.
O altă problemă a fost creșterea prețurilor la energie. Guvernul nu trebuie să intervină în mecanismele de stabilire a prețurilor, iar plafonarea prețurilor agravează și mai mult problema pe termen lung.
Ceea ce se întamplă acum este rezultatul anilor de neîncredere în cadrul normativ și legal, care a descurajat investițiile în capacitatea suplimentară de generare și distribuție de energie. Nimic nu durează pentru totdeauna, da, există o perioadă de prețuri ridicate în acest moment, dar acest lucru va crea o ofertă suplimentară în viitor, iar piața se va normaliza.
Nu în ultimul rând, o altă problemă pe care statul pare să nu o rezolve este cea legată de folosirea în continuare a mandatelor interimare în managementul companiilor de stat, iar acest lucru este în mod clar în detrimentul acestor companii, a acționarilor, a bugetului de stat și, evident, în defavoarea economiei țării.
Guvernanța corporativă, dincolo de faptul că permite companiilor să opereze mai eficient, înseamnă transparență. Pentru ca o țară să își atingă potențialul economic și social, trebuie să respecte regulile de guvernanță corporativă în companiile de stat. De aceea, este imperativ să existe proceduri clare de selecție pentru consiliile de administrație și echipele de conducere executivă, pentru mandate întregi de 4 ani. Măsura va crește stabilitatea și va permite companiilor să planifice și să implementeze investiții pe termen lung.
Forbes: Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
Johan Meyer: Un motiv de optimism pentru noi a fost momentul în care acționarii Fondului Proprietatea au aprobat termenii cheie ai unui nou mandat de doi ani, care va incepe pe 1 aprilie 2022. Acesta este al unsprezecelea an de când Franklin Templeton administreaza Fondul Proprietatea, mandatul inițial de conducere fiind semnat în 2010.
În această perioadă, am susținut continuu piața de capital din România și am generat valoare substanțială pentru acționari. De asemenea, în ciuda unui an de instabilitate, am reușit să obținem rezultate financiare bune.
Profitul realizat de Fondul Proprietatea în primele nouă luni ale anului 2021 a fost de 3.097,7 milioane lei, determinat de performanța participațiilor detinute..
Forbes: Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Johan Meyer: În ciuda situației sanitare, economia românească a crescut cu 6,8% în primele nouă luni ale anului 2021, față de aceeași perioadă a anului 2020, ceea ce demonstrează rezistența economiei românești la inflație.
De asemenea, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a îmbunătățit semnificativ estimările privind evoluția economică a României în 2021, prognozând o creștere de 7,2% în acest an, față de un avans de 6% estimat în iunie.
În perioada următoare, România trebuie să se concentreze pe redresarea economică și să atragă bani de la PNRR, iar acest lucru este posibil doar cu guvernare și stabilitate politică cât mai curând posibil.
Forbes: Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Johan Meyer: În ultimul an, companiile private au învățat să reacționeze și să se adapteze rapid la situații neprevăzute. Lipsa de predictibilitate a afacerilor a fost principala problemă a mediului de afaceri din România în ultimul an.
Au fost propuse mai multe măsuri guvernamentale pentru a sprijini companiile afectate de Covid-19, dar acestea au venit prea târziu. Cu măsuri fiscale de doar 2,17% din PIB, România ocupă locul 114 în lume în ceea ce privește dimensiunea pachetului de sprijin economic direct adoptat în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, potrivit unei analize a Fondului Monetar Internațional. (FMI).
Cheltuielile suplimentare ale guvernului în contextul pandemiei și veniturile bugetare pierdute (ca urmare a măsurilor fiscale de sprijinire a companiilor) s-au ridicat la 5,6 miliarde de dolari. Suma „pălește” în comparație cu cele din alte state, chiar și din regiune. Polonia, de exemplu, este liderul incontestabil, cu măsuri directe în valoare de 44,7 miliarde de dolari.
România ar fi beneficiat enorm dacă Legea 173 ar fi fost abrogată. Prin listarea companiilor, cetățenii ar putea deveni beneficiari indirecți prin fondurile private de pensii, care cu siguranță ar intra în structura acționariatului. Din păcate, fondurile de pensii sunt nevoite în acest moment să caute oportunități de investiții pe alte piețe.
Forbes: Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Johan Meyer: În opinia mea, cea mai mare provocare cu care ne confruntăm astăzi, si care va continua și în 2022, va fi răspândirea dezinformării. Am văzut daunele imense pe care dezinformarea le poate produce în politică, în sănătate și cum poate dezbina oamenii.
În România nu este nimic diferit, cu anumite relatări folosite pentru a servi anumitor agende, chiar dacă nu se bazează pe surse exacte.
La nivel global, inflația este o preocupare majoră, determinată de lipsa de aprovizionare în anumite zone cheie. Dacă acest lucru este rezolvat, ar trebui să vedem o moderare a creșterii prețurilor.
Pentru România, deficitul bugetar, gradul de îndatorare și dobânzile mari la care se împrumută Guvernul și colectarea slabă la buget rămân principalele probleme ale economiei.
De asemenea, prețurile vor continua să crească, leul se va deprecia moderat față de moneda europeană, iar rata inflației va rămâne ridicată în prima parte a anului 2022, ca urmare a creșterii prețurilor la energie, gaze naturale și petrol.
