Pilonul I
În ultimul deceniu, pensia medie a crescut, în medie, de 2,5 ori, în România. O valoare de 416 lei avea punctul de pensie la 17 septembrie 2007, data de la care a apărut piața pensiilor private din România, începută la noi cu Pilonul III, cel exclusiv privat, iar valoarea medie a pensiei era de 402 lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Muncii. La aceeași dată, după un deceniu, valoarea punctului de pensie era de 1.000 de lei, de 2,4 ori mai mare, iar pensia medie era de 1.071 de lei, de 2,6 ori mai mare. Majorarea acestora va continua. De la 1 iulie 2018, punctul de pensie este programat să ajungă la 1.100 de lei, iar pensia minimă de la 520 de lei la 640 de lei.
Iar autoritățile trebuie să se împrumute masiv pentru a le plăti. Cheltuielile sociale reprezintă aproximativ 8% din Produsul Intern Brut al României, cea mai mare cheltuială din bugetul de stat (aproape o treime din total). Se estimează că acest procent va ajunge la 15% din PIB, în 40 de ani, prin 2060.
Pilonul II
În schimb, în mai 2018, Pilonul II a aniversat un deceniu. La finele anului trecut, 7,04 milioane de participanți erau înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat (bani colectați în sistem public, dar administrați de fondurile de pensii, Pilonul II, cu 3,6% mai mult decât în anul anterior, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), reglementatorul și supraveghetorul acestei piețe. Dar numărul participanților cu contribuții în luna decembrie 2017 a fost de 4,05 milioane de persoane.
La 31 decembrie 2017, valoarea medie a unui cont din Pilonul II era de 5.747 de lei (1.233 de euro) , incluzându-i aici pe cei care aveau 1 leu, o creștere de 21,8%, față de decembrie 2016, potrivit ASF. Valoarea contului variază în funcție de grupa de vârstă, de numărul de luni de contribuții virate în sistem, dar și de gen, respectiv salariile bărbaților comparativ cu ale femeilor. Cele mai mari valori medii ale conturilor se înregistrau în cazul participanților pentru care au fost virate contribuții între 109 și 120 de luni (între 9 și 10 ani), 13.643 de lei, media sistemului, respectiv 14.430 de lei pentru bărbați și 12.785 de lei pentru femei.
Pe vârste, cea mai mare valoare medie a conturilor la nivel de sistem avea, la finele anului trecut, grupa cu vârsta de peste 54 de ani, 10.604 lei, urmată de cei între 50-54 ani, 8.869 de lei, și între 45-49 de ani, 8.547 de lei. „Aceste valori mai mari sunt determinate, pe de o parte, prin maturizarea sistemului (participanții au aderat la fondurile de pensii administrate privat încă de la începutul funcționării Pilonului II) și, pe de altă parte, prin faptul că aceștia au venituri mai mari (din punct de vedere al carierei se situează în partea superioară, cu vechime și venituri salariale mai mari, comparativ cu participanții din grupele de vârstă de până în 45 ani) și pot contribui cu sume mai mari la fondurile de pensii”, au explicat reprezentanții ASF.
Pilonul III
La 31 decembrie 2017, valoarea medie a unui cont al participanților la Pilonul III, care avea 446.131 de participanți, era de 4.292 de lei (921 de euro), o creștere de 17,26% comparativ cu decembrie 2016, conform datelor ASF. Valoarea contului depinde de grupele de vârstă în care se încadrează participanții, perioada de contribuție și gen.
Cei mai mulți participanți, 19,41%, se situau în grupa de vârstă 45-49 ani, valoarea activelor deținute de aceștia însumând 390,15 milioane de lei. Cele mai mari valori ale conturilor le-aveau participanții din grupa de vârstă 55-59 de ani, cu o medie pe sistem de 5.772 de lei (5.963 de lei, bărbații, și 5.592 de lei, femeile).
Colectarea? Mult diferită
Spre deosebire de Pilonul III, care este opțional, primele două sunt obligatorii. Diferențe sunt și la colectarea contribuțiilor. În Pilonul I se varsă, lunar, 21,25% din venitul salarial brut lunar al fiecărui angajat. În Pilonul II se transferă, lunar, în prezent, 3,75% din venitul salarial brut, nivelul maxim fiind de 5,1%, în 2016 și 2017, deși trebuia să ajungă la 6% de la începutul anului 2016. La Pilonul III, oricine din România poate să contribuie în mod individual, beneficiind de o deductibilitate până la nivelul de 400 de euro, anual, atât la angajat, cât și la angajator.
Pensia medie lunară era la finele anului trecut de 1.069 de lei, mai mare cu 12,8% faţă de aceeași dată a anului precedent, în condițiile în care salariul mediu net de anul trecut a fost de aproximativ 2.400 de lei. „Cu alte cuvinte, rata de înlocuire a venitului este sub 50%. O persoană care contribuie, în medie, cu 21,5% din salariul brut pe o perioadă de 40 de ani, primește mai puțin de 50% din salariul mediu net pe o perioadă de 10 ani de pensie, luând în considerare vârsta de pensionare și speranța medie de viață. Printr-un calcul simplist, fără a lua în calcul inflația și alți factori, pensionarul primește mai puțin de jumătate din cât a contribuit!”, au subliniat reprezentanții CFA.
La finele anului trecut, România avea 5,22 de milioane de pensionari, în scădere cu 29.000 de persoane faţă de anul precedent, iar raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10, potrivit Institutului Național de Statistică. „Este preconizat ca, până în anul 2060, când se vor pensiona cei care au astăzi 25 de ani, numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani va depăși 30% din populația României. Această evoluție este determinată atât de creșterea generală a speranței de viață, cât și de sporul natural negativ al populației României, în această perioadă, scădere prognozată de 20% a populației țării”, au mai afirmat reprezentanții CFA România.
Dacă se renunță la Pilonul II și la Pilonul III, venitul unui actual angajat la vârsta pensionării se va compune din: pensia lunară de la bugetul de stat. „Valoarea viitoare a acesteia depinde de factorul politic, care decide cu privire la punctul de pensie, dar și de evoluția salariului mediu și a inflației, pe baza cărora, cel puțin teoretic, se stabilește punctul de pensie. Pensia de stat nu are un randament, pentru că banii contribuiți astăzi nu sunt investiți în alte instrumente financiare, ci se bazează, cel mult pe o evoluție pozitivă în timp. Chiar dacă astăzi este asigurată de stat, pensia publică comportă un grad de risc, ca urmare a diminuării capacității de plată, creșterii costului finanțării deficitului bugetar, precum și a unor factori politici!”, au evidențiat reprezentanții CFA România.
În schimb, valoarea pensiei lunare de la fondul privat de pensii (din sistemul privat obligatoriu și/sau din sistemul privat opțional) depinde de suma contribuită și de randamentul obținut de activele fondurilor de pensii. „A nu se confunda fondurile de pensii cu administratorii de fonduri de pensii! Fondurile de pensii nu sunt afectate de un eventual risc de incapacitate de plată a administratorului, deoarece activele fondurilor de pensii sunt separate de cele ale administratorilor. În plus, în caz de deces, fondurile acumulate de persoana decedată se transmit moștenitorilor, lucru care nu se întâmplă cu pensia de stat!”, au explicat reprezentanții CFA România.
Opțiuni 1, 2 sau/și 3
Atunci, pentru care dintre ele ați opta? Nu vă grăbiți să alegeți perele, dacă vă plac mai mult merele și în sezon n-ați rata cireșele. Nu este nicio glumă. Legătura dintre cele trei există, dar rolul lor nu este acela de a-l face uitat pe celălalt.
„Principala diferență dintre sistemul de stat și cel privat este că primul este un sistem de tip «pay-as-you-go» (PAYG), adică banii reținuți azi celor care contribuie sunt utilizați pentru a plăti pensiile celor care se află la vârsta pensiei. Cel de-al doilea este un sistem finanțat – contribuțiile plătite astăzi sunt investite în numele participantului, urmând a fi returnate aceluiași participant sau moștenitorilor, împreună cu randamentul aferent, la vârsta pensionării”, au punctat reprezentanții CFA România.
În acest context, Alexandra Smedoiu, vicepreședintele CFA România, susține că este necesară rebalansarea proporției perioadei active în totalul vieții, prin creșterea vârstei de pensionare și stimularea economisirii. România are cea mai mică rată de economisire din UE, de minus 5%. „Consumăm mai mult decât veniturile. Un sistem obligatoriu de pensii, care să transfere o parte din costul lunar suportat de angajat către un cont individual este o soluție”, a punctat Smedoiu.
Banca Mondială s-a gândit că trebuie să promoveze implementarea celor trei piloni de pensii unul în completarea celuilat, nu pentru a se concura. „Pe măsură ce demografia afectează Pilonul I de stat (PAYG), sistemele complementare (Pilonul II obligatoriu și Pilonul III facultativ) vor asigura venituri suplimentare pentru români, la vârsta pensionării. Sistemele publice sunt sub o mare presiune în toată lumea”, susțin reprezentanții Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România.
În perioada 1995-2017, 76 de țări au crescut contribuția la sistemul public de pensii (Franța, Norvegia, Portugalia, Rusia etc.), 55 de țări au crescut pragul vârstei de pensionare (Germania, Italia, Olanda, Marea Britanie etc.), iar 60 de state au redus pachetul de beneficii pentru actualii pensionari (Belgia, Brazilia, Italia, Japonia, Olanda, Marea Britanie, România etc.), potrivit datelor de la Banca Mondială. Expert Forum (2015) estimează că la orizontul 2040, Pilonul I va acoperi circa 25% din salariul mediu brut pe economie, iar Pilonul II poate suplimenta această sumă cu 10-15%, reamintesc reprezentanții APAPR.
Marii investitori locali: românii!
Fondurile de pensii sunt principalul investitor instituțional din România: 92% din activele de circa 9 miliarde de euro ale Pilonului II, administrate de cele șapte fonduri de pensii private, sunt investite în economia românească. Iar mandatul investițional este conservator: aproximativ 75% din bani sunt alocați pentru obligațiuni și piața monetară. În plus, la nivelul anului trecut, Pilonul II deținea aproximativ 7% din datoria publică a României, iar, la Bursa de Valori de la București, fondurile de Pilon II dețin circa 1,9 miliarde de euro (20% din acțiunile liber tranzacționate), asigurând circa 15% din lichiditate.
„Fondurile de pensii reduc volatilitatea și stabilizează piețele financiare. Pilonul II a avut un rol decisiv în succesul ofertelor publice lansate pe BVB, fondurile de pensii cumpărând participații de până la 20%-25% în cadrul ofertelor”, au adăugat reprezentanții APAPR. În ultimele 18 luni, au fost făcute nu mai puțin de șase listări, un nivel record, față de seceta de nouă ani, anterior. „În cazul în care contribuțiile viitoare la pilonul II ar fi direcționate către bugetul de stat, aceasta ar avea un efect catastrofal pentru piața de capital. În plus, reducerea temporară a deficitului bugetar se face cu costul creșterii viitoare masive a acestuia, când persoanele care au contribuit la Pilonul II se vor pensiona”, au mai spus reprezentanții CFA România.
Un randament de invidiat
Randamentul investițional (pe baza VUAN mediu) al fondurilor administrate privat în perioada mai 2008 – februarie 2018 a fost de 128,3%, adică o medie de 8,8% pe an, de la lansare până în prezent, unul din cele mai ridicate din Uniunea Europeană. În aceeași perioadă, inflația medie anuală a fost de 3%, astfel că randamentul a acoperit inflația și a adus un surplus la economisire participanților, mai evidențiază reprezentanții CFA România. Totalul activelor administrate a ajuns la 41,7 miliarde de lei (februarie 2018). Din această sumă, 7,2 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) reprezintă câștigul net obținut de participanți prin investirea banilor lor. „Deși performanțele trecute nu reprezintă o garanție pentru cele viitoare, având în vedere că la pensia privată este garantată suma contribuită, mai puțin comisioanele, practic peste 85% din sume sunt garantate. O analiză a administratorilor de fonduri arată că cifra de afaceri medie anuală la nivelul întregului sistem obținută din comisioane de administrare, pe ultimii 5 ani, se situează în jurul valorii de 40 de milioane lei, la active aflate în administrare de 5 miliarde de lei, deci o valoare de 0,8%, față de un randament real mediu de 7% în aceeași perioadă. În general, la nivel mondial, ca practică, o administrare profesionistă a investițiilor are costuri asociate în jur de 1% sau peste acest procent!”, au precizat reprezentanții CFA România.
Astfel, Pilonul II din România s-a clasat pe primul loc între „Fondurile de pensii cu cele mai bune randamente reale (ajustate cu inflația și comisioanele)”, dintr-un panel de 15 state membre UE, pentru perioada 2008-2017, conform unui studiu realizat de Better Finance, Federația Europeană a Consumatorilor de Produse Financiare („Pension Savings. The Real Return”, 2017). Pilonul II din România ocupă de trei ani consecutiv această primă poziție în raportul Better Finance. „Pilonul II a înregistrat randamente investiționale pozitive de la lansarea sa din 2008. Se poate spune că Pilonul II se bucură de o bună reputație în România”, potrivit unui studiu realizat de BERD la cererea ASF („Review of the Romanian Private Pension System for the Financial Supervisory Authority”, 2015), menționat de APAPR. În plus, acesta s-a clasat pe locul 2 din 38 de state analizate în termeni de randamente reale (ajustate cu inflația) în perioada 2008-2016, conform OECD („Pension Markets in Focus”, 2017).
