Decizia lor comună, spune comunicatul de presă, a fost luată în ultima parte a anului 2011 și a fost pusă în practică începând cu 2012.
Prima nedumerire: dacă decizia a fost luată în urmă cu trei ani, de ce a fost oficializată abia acum, în 2014? Cei de la MediaBrands se plictisiseră și au vrut să mai dea ceva de „ronțăit” presei?
Motivele retragerii MediaBrands IPG din studiul RECMA, un raport internațional ce evaluează în fiecare an, pentru fiecare țară în parte, evoluția și performanțele agențiilor de media, în funcție de 14 parametrii, sunt numeroase: „refuzul RECMA de a-și îmbunătății metodologia studiului”, „discrepanțe evidente ale rezultatelor publicate față de sursele obiective ale pieței din România”, „lipsa de trasparență asupra metodologiei” … N-are rost să invocăm aici toate motivele! Totuși, se ivește a doua nedumerire: de ce abia acum este contestată metodologia, în 2014, când acest studiu se face de prin anii `90? Dar să nu ne împotmolim în nedumeriri!
La vreo două ore după ce am luat act de „noua” decizie, vine „lovitura de teatru”! Un comunicat al The Group informează presa că raportul RECMA 2014 pentru România „consemnează faptul ca Media Investment și-a păstrat poziția de lider, iar OMD România a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere…”. Concret, The Group a anunțat că agențiile sale, Media Investment și OMD, sunt pe primul, respectiv pe locul trei în topul RECMA.
Să mai spunem că respectivul comunicat era însoțit și de o captură a topului, în care figurau numai trei poziții, restul clasamentului fiind șters, asta ca să se vadă mai bine locurile ocupate de cele două agenții ale The Group. Meschinărie ieftină! Dar așa înțeleg oamenii de comunicare să se laude, ciopărțind topurile. (Ne mirăm că n-a fost ștersă și poziția a doua, ocupată de agenția concurentă Zenith Media.) Același clasament (ciuntit), însoțit și de un mesaj de mulțumiri, a fost trimis, în aceeași după-amiză, de Zoltan Szigeti, șeful The Group, către clienții săi. Este firesc un asemenea gest, că de aceea există topuri, ca să te lauzi cu ele la clienți, prost să fii să nu te lauzi cu RECMA, asta în timp ce concurența ta se plânge de „lipsa de transparență a metodologiei”! Fiecare cu topul… „mă-sii”.
Cronologia faptelor din 16 mai a.c. arată, printre altele, ce pasiuni nebune poate să nască un top în amărâta noastră piață de 300 de milioane de euro. Unii contestă, alții se laudă. Apoi, „manevrele” celor două tabere, pentru că nu trebuie să ne ascundem după deget, pe de o parte The Group și pe de altă parte majoritatea agențiilor din piață (unele autointitulate „etice”), arată cât de patimașă și isterică este lumea autohtonă a publicității: agențiile se urmăresc, se spionează, se dușmănesc, se urăsc, și-o trag la gioale, se calcă pe grumaz. Și au dreptate să se comporte așa, de vreme ce este o piață liberă… în care politicul mai dă câte o ordonanță (Voiculescu)! Nebunia e generalizată. Să-i lăsăm să se bată (pe mize mici) până vor cădea din picioare, până vor distruge această piață.
Cât despre topul RECMA, care este întocmit pe baza declarațiilor fiecărei agenții, nu punem la îndoială criteriile de evaluare ale autorilor, dar avem serioase semne de întrebare asupra veridicității cifrelor raportate de pe malul Dâmboviței. Prost să fii ca să nu-i minți (românește) pe cei de la RECMA! Că doar nu vine DNA-ul cu mascații peste tine!
Ar fi interesant de văzut, așa, ca în povestea cunoscută, cu cât ar crește nasul agențiilor de pe locurile 1 și 3, care s-au lăudat cu topul RECMA sau al celor care îl contestă. Dar asta e o altă poveste.
