Iulian Stanciu crede în optimizare în viață și în business, deopotrivă: investiții pentru creștere, inițiative sociale pentru echilibru și sport pentru longevitate. Între eMAG, fonduri de investiții și dezvoltarea comunităților, el aplică aceeași formulă: analiză, disciplină și voință.
„N-am talentul necesar să câștig competiții, dar mă simt bine să particip și dacă eu mă simt bine, înseamnă că pot să fac bine mai departe”, spune Iulian Stanciu, aflat în a patra și ultima zi pe care și-a propus-o pentru prima sa experiență de fasting (post negru), o metodă pentru reducerea riscurilor de afecțiuni metabolice și pentru creșterea performanței cognitive care arată că, după doar câteva zile de adaptare, corpul intră într-un proces intens de regenerare care susține claritatea mentală și energia.
Motivul lui Iulian Stanciu pentru acest „restart” este simplu: o curățire a organismului, având în vedere că anul acesta și-a propus, dincolo de obiectivele de afaceri, și mai multe obiective sportive. „Maratoane, ultramaratoane, bicicletă, înot – toate acestea mă țin în formă și cred că până pe la 60-65 de ani poți să mai tragi, să fii cât de cât OK. Pe urmă apare natural procesul de îmbătrânire, îți scade capacitatea pulmonară, iar degradarea crește, dar și pe aceea poți să o mai amâni făcând tot felul de lucruri.”
Iulian Stanciu recunoaște că nu este un fan al tinereții veșnice și at „hack-urilor” despre care se tot discută în ultimii ani pentru prelungirea vieții, însă a fost dintotdeauna pasionat de tehnologie, de matematică și a avut disciplină și voință.
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
„Primul este la Cheile Dobrogei, Maratonul Argonauților se numește, și e frumos acolo. Apoi este Subcarpați Trail Run, care are multe curse, de la familie și cros până la un ultramaraton relativ ușor, de 75 km cu 2.800 de metri diferență de nivel, și vreau să-l încerc pe acela pentru că acolo e și foarte multă matematică și știi că asta îmi place (râde!).” Apoi începe să îmi explice cum menținerea unui puls cât mai redus permite organismului „să consume grăsime din corp în locul glicogenului aflat în mușchi, mai ales dacă faci exercițiu acesta de fasting care învață corpul să consume din grăsime, ajunge să-ți consume 80% din grăsime, unde rezerva este imensă, pentru că ai 50.000 de calorii, față de mușchi, unde chiar dacă faci bine încărcarea înainte de cursă ajungi să ai 2.200 de calorii. Iar într-o oră consumi între 600 și 1.000 de calorii și, cu cât mergi mai tare, îți crește și procentul pe care-l consumi din mușchi.”
Datele și analiza lor au reprezentat dintotdeauna pasiunea lui Iulian Stanciu, fiind esențiale pentru transformarea în ultimele două decenii a eMAG dintr-un proiect antreprenorial, pionier al e-commerce-ului românesc, într-un grup dezvoltat pe verticală și pe orizontală, cu ambiții regionale și afaceri de peste 10 miliarde de lei. Antreprenorul a fost implicat de-a lungul timpului în mai multe proiecte, de business sau sociale, 2024 fiind anul în care a decis să înființeze Inspire Asset Management, o companie de investiții ce se poate transforma într-o structură de tip family office, și să-și structureze întreaga activitate pe trei piloni: investiții pentru randament, impact investing și implicare socială.
Pe lângă eMAG, unde este în continuare acționar și președinte al grupului, Iulian Stanciu controlează distribuitorul IT&C Network One Distribution (NOD) și retailerul electro-IT Flanco. A investit în trecut în Berăria H, dar și-a vândut participația în 2020.
În rest, mare parte din portofoliul său de investiții s-a împărțit între instrumente cu diferite grade de risc, de la depozite bancare și titluri de stat, la Bursă sau fonduri. Începând cu anul 2024, antreprenorul vrea să pună capitalul la lucru într-un mod mai activ. „Vreau să trec de la o gestionare pasivă a capitalului la a pune bani înapoi în economie. Da, poți obține 7-8% în titluri de stat, dar un fond de investiții îți oferă mai mult, în medie. Dacă selectezi bine fondurile și mai ai și oportunități de co-investment, ajungi la un randament de 15% sau chiar mai mult. Iar dacă intri direct într-o companie, ținta este să faci randament de 20-25%”, a explicat Iulian Stanciu.
Pentru vehiculul de investiții Inspire Asset Management l-a recrutat ca CEO pe Iulian Portasă, care a lucrat anterior la Black Sea Fund și la KPMG. În 2024, Inspire Asset Management a cumpărat 33% din acțiunile companiei listate Foraj Sondele Videle, de la omul de afaceri Florian Raicu. „Are un potențial mare de creștere, e printre jucătorii mari și e bine structurată compania. Conducerea este asigurată de Adrian Crețoiu (fost lider de top la nivel internațional al Schlumberger, unul din leaderii mondiali in domeniul energiei – n.red.), ca președinte al boardului, iar de aici începem să consolidăm. Vrem să creăm un jucător mare cu sediul în România.”
Pentru „pilonul” de randament, Iulian Stanciu a investit în mai multe fonduri de private equity din piață, cum ar fi al doilea fond Morphosis Capital, fondul Booster Capital, dezvoltat de Șerban Roman, Laurențiu Ispir și Vlad Tabacu, fondul BoldMind, creat de Dragoș Roșca și fondul regional Integral Capital Group, dar și Endeavor, fond global cu prezență locală, biroul local fiind condus de Mihnea Crăciun și V7 Capital, fond local condus de Iulian Cârciumaru. „Aici sunt investitor, dar ca investitor am și drept de co-investment.”
Unele dintre aceste investiții sunt la stadiul de angajament, dar antreprenorul estimează că portofoliul său pe investiții în fonduri ar putea ajunge la peste 50 de milioane de euro în următorii 5-7cinci-șapte ani.
Astăzi, timpul lui Iulian Stanciu se împarte între activitatea de investiții și cea de implicare socială. Între cele două a luat naștere un pilon de impact investing, care presupune investiții care nu au ca scop principal doar randamentul, ci au și o serie de criterii sociale. „Am investit, astfel, în AFIN IFN, care oferă soluții financiare alternative dedicate sectorului economiei sociale, în Seedblink, care sprijină antreprenoriatul la nivel de seed, am investit în Growceanu, care sprijină la nivel de pre-seed, adică inițiative în care îți poți recupera banii cu un anumit randament, dar care au și un impact social mare pe direcțiile pe care eu le vizez.”
Pentru Iulian Stanciu, nevoia de a obține randamente mai mari prin pilonul de investiții este strâns legată de ideea de a putea ajuta mai mult și de a putea susține angajamente care presupun resurse în creștere către inițiativele în care este implicat, precum Via Transilvanica, Conservation Carpathia, Asociația pentru Relații Comunitare sau fundația Nouă ne pasă. „Nu am cum să susțin toate inițiativele de implicare socială dacă nu administrez activ pentru a crește randamentul, pentru că angajamentele pe care le fac către diverse organizații sunt cu sume anuale recurente care doar vor crește. Și dacă randamentul se duce doar în jos sau dacă stau doar cu banii la bancă, vor scădea sumele pe care le am disponibile să le investesc acolo, în timp ce cererile vor crește.”
Cele patru direcții mari pe care sunt structurate activitățile cu impact social ale sale sunt educația, antreprenoriatul, digitalizarea și dezvoltarea de comunități.
„În educație am susținut mai degrabă modele scalabile, care produc rezultate și care pot fi scalate pentru a ajuta din ce în ce mai multe școli, copii, comunități. În zona de antreprenoriat și dezvoltare economică, am mers mai degrabă la organizații care pot produce impact sistemic prin îmbunătățirea politicilor publice, cum este cazul organizațiilor de business, care de fapt ajută instituțiile statului înspre procesul de modernizare.”
Dacă la capitolul digitalizare antreprenorul pregătește un proiect despre care nu a oferit mai multe detalii la momentul interviului, în ceea ce privește dezvoltarea de comunități, Iulian Stanciu este un susținător al ideii că nu există cu adevărat egalitate de șanse în România, ceea ce lasă în urmă multe comunități.
„Este o mare problemă dacă nu există în comunitate joburi și lucruri de făcut care să se bazeze pe educație. Pentru că dezvoltarea noastră a produs foarte multă inegalitate și nu capitalismul în sine, ci mai degrabă felul în care statul s‑a concentrat să asigure egalitatea de șanse prin egalitate la educație. Nu există așa ceva, profesorii buni se duc la liceele și școlile bune, nu se bate nimeni să se ducă la țară, iar medicii buni se duc în orașele mari, în spitalele bune, nu se duce nimeni la dispensarul din sat.”
Astfel, dezvoltarea unei comunități mici se poate produce prin educație și prin stimularea antreprenoriatului și generarea de cerere pentru serviciile sau produsele pe care le poate oferi o comunitate. El dă exemplul proiectului Via Transilvanica, un traseu turistic care cuprinde deja 400 de comunități și care a fost parcurs, în 2024, de 30.000 de drumeți.
„Proiectul se va extinde pe măsură ce va crește numărul de drumeți și aduce în comunitățile acestea cerere pentru diverse bunuri și servicii. Apoi îi ajutăm pe oamenii din comunități și îi stimulăm să vină în întâmpinarea acestei cereri cu diverse lucruri, fie că își fac o pensiune, un punct gastronomic sau oferă diverse servicii, de la masaj până la service de biciclete sau producție de obiecte tradiționale, specifice comunității respective.”
Toate aceste oportunități sunt lucruri care îi ajută pe oameni să rămână în comunitatea de care aparțin și să dezvolte acolo. Pe lângă dreptul de liberă circulație, care a depopulat multe zone din Europa, inclusiv din România, piața europeană ar trebui să le dea oamenilor și „dreptul să stea”, spune Iulian Stanciu, citând raportul publicat în 2024 de Enrico Letta despre viitorul pieței unice.
De altfel, Iulian Stanciu a adus de mai multe ori în discuție pe parcursul interviului aceste două rapoarte care au așezat public pe masă în 2024 o serie de realități economice importante despre prezentul și viitorul Uniunii Europene: raportul Letta despre piața unică și raportul Draghi despre competitivitatea blocului european.
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
Europa, încotro?
Într-un mediu economic global în care tensiunile geopolitice se acumulează și protecționismul de prefigurează ca prioritate pentru unii dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Uniunii Europene, inclusiv pentru Statele Unite conduse de Donald Trump, economia europeană gâfâie.
Ambiția europeană de a fi în avangarda transformărilor agreate de aproape 200 de țări prin Acordul de la Paris din 2015, prin implementarea Green Deal-ului, în timp ce alte puteri economice semnatare nu au respectat angajamentele, a făcut ca industria europeană să se regăsească într-un punct complicat. Drept dovadă, o parte a Europei cere un acord de susținere a industriei.
Europa trebuie să-și susțină companiile mari, crede Iulian Stanciu, care consideră că IMM-urile nu pot fi cu adevărat motorul economiei și că bunăstarea în economie începe de la bunăstarea companiilor mari.
„În Europa a rămas mitul acesta al dezvoltării prin companii mici și medii, cred că vine din Germania. E clar că IMM-urile sunt importante, dar prosperitatea IMM-urilor se bazează pe puterea companiilor mari. Și vedem la nivel global că țările cu companii mari merg foarte bine. Când companiile mari au probleme, și IMM-urile suferă. Când cel mare nu mai face investiții sau începe chiar să taie din investiții, investițiile lui reprezintă veniturile companiilor medii. Când încep și ele să taie ne dăm seama că investițiile lor erau, de fapt, veniturile companiilor mici.”
Peste toate acestea vine valul de inovație și dezvoltare tehnologică, unde puteri economice precum SUA și China dezvoltă cu mult mai mult avânt, în timp ce în Europa inovația este limitată de tăria reglementărilor. „Companiile mari au nevoie de câteva elemente pentru a se dezvolta, lucruri care sunt bifate în rapoartele Letta și Draghi. Au nevoie de funcționarea unei piețe unice în Europa, au nevoie de partea de dereglementare, pentru că este mult mai greu să construiești ceva în Europa decât în SUA sau în China și au nevoie de instrumente de finanțare. Primele 10 bănci europene adunate sunt mai mici decât prima bancă americană.”
Accesul la finanțare a fost cheia pentru dezvoltarea exponențială a Statelor Unite din punct de vedere economic, iar inițiativa antreprenorială are nevoie de un sistem puternic care poate susține dezvoltarea. „Thomas Edison a avut o idee, a brevetat ideea și cu brevetul s-a dus la bancă și a luat bani. În momentul acesta tot ce înseamnă disrupție creativă, dezvoltare și inovație sunt stimulate. Când nu ai acces la un sistem financiar care să te ajute, e mult mai greu, iar aici avem multe servicii financiare de dezvoltat și în România și în Europa.”
Când vine vorba despre dezvoltarea economiei, Iulian Stanciu aduce în discuție ideea de „economie incluzivă”, respectiv cartea „De ce eșuează națiunile”, scrisă de Daron Acemoglu și James A. Robinson, doi dintre cei care au câștigat în 2024 Premiul Nobel pentru Economie. „Economiile care se bazează pe politici incluzive și care duc și la economie incluzivă sunt cele care se dezvoltă pe termen lung. O economie incluzivă stimulează omul să investească, să muncească în zonele în care are competență, pentru că știe că el va fi beneficiarul și rezultatele vor veni în mare parte la el. Într-o economie care nu este incluzivă, de exemplu, oamenii nu adoptă tehnologii noi pentru că produsul muncii lor se duce la altcineva.”
De cealaltă parte, modul în care trebuie transpusă echitatea în practică ar trebui să fie prin egalizarea șanselor, nu prin redistribuire, adică nu prin egalizarea rezultatelor, crede Iulian Stanciu. „Sunt două reguli de bun-simț pe care le-am văzut crescând de la firul ierbii. Una este că dezvoltarea comunității și a societății se face prin inițiativă privată și asta trebuie stimulată și a doua este că egalitatea trebuie să fie una de șanse, nu să egalizezi rezultatul prin redistribuire. Redistribuirea omoară inovația, demotivează. De ce să muncesc mai mult dacă mie o să îmi ia statul mai mult? Nu îmi e bine și așa? De ce să produc mai mult?”
O altă macrotendință care va genera schimbări economie și sociale profunde este implementarea inteligenței artificiale. România trebuie să îndrepte educația într-o direcție care ține cont de evoluțiile din anii următori. „Impactul AI asupra pieței muncii nu va fi unul net negativ, cum nicio altă tehnologie nu a fost, dar schimbă mixul de competențe necesar. Adică joburile low și middle vor fi afectate și vor fi cerute joburi cu competențe mai mari. Ceea ce înseamnă că și educația va trebui să se ducă în direcția respectivă.”
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
eMAG în 2025
Inteligența artificială este și unul dintre subiectele principale pe care se concentrează compania și grupul eMAG în anul 2025. Avansul implementării AI în e-commerce va duce la o creștere a acestui canal în totalul vânzărilor din retail.
„AI va produce rezultate și pentru client, va determina cât de ușor va găsi produsul, cum va decurge procesul, va aduce servicii de customer service din ce în ce mai bune, un retur mai eficient, iar aceste lucruri vor duce la creșterea cotei de piață a e-commerce în total retail. În România suntem pe la 11%, Polonia și Cehia sunt pe la 16-18%, iar Turcia e peste 20%. Adică avem mult de crescut și asta ne va ajuta foarte mult.”
Pentru a beneficia de avantajele inteligenței artificiale și pentru a putea implementa astfel de soluții, companiile din România trebuie să își organizeze mult mai bine colectarea și procesarea de date. „Trebuie să ai straturile dinainte bine puse la punct și trebuie să ai date. Ca să ai date, trebuie să ai multe puncte de colectare, care înseamnă automatizări. Și nu vorbesc aici doar de partea de site, ci vorbesc și de logistică, depozite, livrare etc. Totul trebuie să fie bazat pe date.”
Această dezvoltare va aduce și o extindere a produselor listate pe eMAG, atât prin atragerea unor noi comercianți români, cât și prin atragerea comercianților din regiune. „Dacă AI te ajută ca utilizator să găsești exact ce te interesează dintr-o multitudine de produse, ne trebuie și baza, adică o gamă de produse din ce în ce mai mare. Avem 25 de milioane de produse, dar în Polonia sunt peste 100 de milioane de produse pe Allegro (cea mai mare platformă de comerț online din Polonia – n.red.), de exemplu. Trebuie să creștem acolo și prin stimularea comercianților români să se dezvolte, dar și prin aducerea de comercianți din afară.”
Pe lângă exploatarea potențialului inteligenței artificiale, anul 2025 va aduce pentru eMAG dezvoltarea unor noi centre logistice, pentru a eficientiza livrările către clienți, precum și extinderea rețelei de easybox-uri.
Grupul eMAG este format astăzi din retailerul online cu același nume, retailerul Fashion Days, compania de curierat Sameday, supermarketul online Freshful, IFN-ul HeyBlu și compania de recondiționare de smartphone-uri Flip. În 2024, eMAG a vândut aplicația de livrări Tazz către platforma finlandeză Wolt, deținută de grupul american DoorDash. eMAG controla Tazz din 2019, când se numea EuCeMananc. „La Tazz era greu să câștigăm. Ne băteam cu jucători care au prezență în zeci de țări și își permit să investească mai mult în tehnologie. Noi am crescut prin strategia noastră, inclusiv prin ecosistemul eMAG, dar dincolo de acest nivel dacă vrem să creștem și să fim profitabili trebuie să avem tehnologie.”
La câteva zile distanță de la discuția cu Forbes România, eMAG și HeyBlu, companie de servicii financiare deținută de grupul eMAG, au anunțat achiziția Orange Money, prin preluarea a 100% din acțiuni, tranzacția făcând parte din strategia eMAG de a extinde dezvoltarea și diversificarea serviciilor financiare oferite.
Iulian Stanciu nu a dat detalii despre alte posibile tranzacții de cumpărare sau de vânzare legate de grupul eMAG în perioada următoare. De câțiva ani, grupul se extinde în regiune prin diferitele sale companii. În 2024, operațiunile eMAG au trecut pe profit în Ungaria, în timp ce în Bulgaria era deja profitabil.
În paralel, compania de curierat Sameday a cumpărat în 2024 două companii din Ungaria, mai exact compania de curierat Sprinter și compania de comerț online Pactic. În același timp, compania Flip este prezentă astăzi în Bulgaria, Ungaria și Grecia.
Intrarea în spațiul Schengen pe cale rutieră reprezintă o veste bună pentru companiile precum eMAG, însă Iulian Stanciu subliniază că mai este nevoie de timp pentru ca acest spațiu să fie cu adevărat funcțional pentru România.
„Schengen ne va ajuta la nivel regional, dar trebuie implementat cum trebuie. În Ungaria trebuie să stai la coadă pentru cântărire și să plătești o taxă de drum de 200 de euro per camion până la Budapesta, iar în Bulgaria trebuie să plătești o taxă de pod de 100 de euro și una de drum de încă 100 de euro până în Sofia. Acum, camioanele stau între două și patru ore față de cinci-șase ore anul trecut. Încă nu funcționează cum trebuie pentru mărfuri, dar sunt asociații care se bat pe subiectul acesta să rezolvăm problemele.”
Unul dintre subiectele importante discutate în ultimii doi ani pe piața de e-commerce a fost intrarea unor platforme precum cele ale chinezilor de la Shein și Temu sau cea a turcilor de la Trendyol, care vin cu bugete mari de marketing și cu prețuri mici.
Astfel de platforme atacă piața europeană având în spate o serie de avantaje competitive create în economia lor de origine printr-o serie de facilități, ceea ce poate distorsiona mediul concurențial. „Jucătorii respectivi se bazează pe avantajele țărilor respective, cum ar fi forța de muncă ieftină sau producția ieftină, iar peste asta vin și multe programe de subvenții. De exemplu, Turcia are un program pe trei ani de susținere a exporturilor și asta va afecta micii comercianți din România, că ei sunt mai expuși. Ar trebui să ne protejăm împotriva celor care vin cu ajutoare de stat incorporate în prețul produselor.”
Totuși, astfel de platforme nu reprezintă neapărat o concurență pentru eMAG, mai ales când e vorba de retailerii din China, care vin cu produse sub gama de preț a retailerului local. Ba mai mult, astfel de platforme ar putea să ajute când vine vorba de adopția e-commerce în total retail la nivelul populației. „Există în anumite zone suprapuneri, dar sunt și zone complementare. Retailerii din China au venit cu produse de un dolar sau cinci dolari. Noi nu ne-am dus atât de jos, la nivelul acela de produse. Prezența lor pe acel segment va ajuta să crească piața. Până la urmă, concurența este benefică, dar să fie făcută respectând aceleași reguli.”
„Vreau să trec de la o gestionare pasivă a capitalului la a pune bani înapoi în economie. Da, poți obține 7-8% în titluri de stat, dar un fond de investiții îți oferă mai mult, în medie. Dacă selectezi bine fondurile și mai ai și oportunități de co-investment, ajungi la un randament de 15% sau chiar mai mult. Iar dacă intri direct într-o companie, ținta este să faci randament de 20-25%.”
Iulian Stanciu, președinte executiv eMAG
