O discuție cu Ramona Jurubiță, cea mai puternică voce din consultanță, este ca un set de analize de bază: îți spune cum stai cu dezechilibrele la nivel de economie și societate. Dar mai ales ce trebuie să faci pe termen mediu și lung dacă vrei să îți crești speranța de viață.
România a avut o creștere economică spectaculoasă, cu un PIB care a crescut de 10 ori de la începutul anilor 2000 și până astăzi. De la an la an, România a apărut pe radarul unor noi tipuri de investitori, mai ales odată cu reluarea creșterii economice după criza financiară.
Acum, prin tensiunile sociale care au ieșit la iveală odată cu șocul rezultatelor primului tur de alegeri prezidențiale, anulat ulterior, România a transmis un semnal negativ către piețele externe și către investitorii care se pregăteau să intre în piață.
„Noi eram în discuții pentru mai multe investiții mari, iar investitorii au făcut un pas înapoi și mesajul a fost că mai discutăm după ce se clarifică partea politică. Toate discuțiile pe care le aveam programate pentru începutul lunii ianuarie s-au anulat”, a explicat Ramona Jurubiță, country managing partner KPMG România și Republica Moldova.
Agenda ei este un instrument bun pentru a lua pulsul investitorilor interesați de România. Pe lângă noul rol regional pe care și l-a asumat în 2025, de vicepreședinte KPMG în Europa Centrală și de Est, Ramona Jurubiță este și vicepreședinte Consiliului Investitorilor Străini (FIC).
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
Iar instabilitatea politică cântărește mai greu în fața investitorilor decât orice „ordonanță-trenuleț”, chiar dacă și acestea dăunează dezvoltării economice. De aceea, reacția investitorilor a fost imediată și tranșantă. Chiar și în timpul crizei economice, explică Ramona Jurubiță, unii dintre investitori erau dispuși să rămână la masa discuțiilor și să ia în calcul amânări sau mutări alternative, însă de data aceasta discuțiile s-au oprit.
„Trendul nostru pozitiv din ultimii ani nu a fost împiedicat de modificările fiscale și de instabilitate, deși este clar că și acestea afectează percepția investitorilor. Însă contextul politic recent a fost neașteptat. (…) Cheia pentru 2025 este cum reușim să închidem bucla asta politică și să transmitem pe piețele externe mesajul că lucrurile sunt sub control. Cu cât se tărăgănează lucrul ăsta pe parcursul anului 2025, cu atât pierdem din oportunitățile pe care le-am fi putut fructifica.”
Toate acestea vin într-un moment în care România este bine poziționată pentru a profita de oportunitățile care derivă astăzi din contextul geopolitic, din apartenența la Uniunea Europeană și la NATO și de reorganizarea lanțurilor de aprovizionare.
„Să nu ignorăm reașezările regionale și deglobalizarea. Regiunile devin mult mai importante, contractele bilaterale sau acordurile bilaterale devin mult mai relevante. România a fost mult timp în postura de «follower» și eu îmi imaginam că urma acum să preluăm leadershipul într-o anumită arie, pe un anumit domeniu sau segment.”
Viziunea pe termen lung
Cu o instabilitate politică care cântărește mult asupra percepției și cu un deficit bugetar de 8,65% din PIB în 2024, poziționarea României față de oportunitățile de creștere economică se află sub amenințarea deraierii. De aceea, România poate folosi anul 2025 ca pe un moment critic, în care ia naștere cu adevărat o viziune pe termen lung.
„Sunt multe teme care au nevoie de o gândire matură, însă e un moment istoric și 2025 poate fi anul în care muți discursul public în felul următor: în 2025, trebuie să luăm o serie de măsuri, mai grele sau mai puțin grele, dar după ce facem asta în 2025, priviți care este viziunea pe următorii cinci ani, ce modificări fiscale plănuim în fiecare an, cum arată pensiile în 5-10-15 ani. În felul acesta, ai putea crea și timpul suficient pentru dezbateri.”
O viziune clară pentru următorii ani, cu modificări fiscale și legislative bine programate și cu programe multianuale, ar putea crea pe de o parte o bază de încredere și stabilitate, necesară din punct de vedere economic, iar pe de altă parte ar așeza bazele pentru dezbateri reale în societate despre impactul anumitor măsuri sau decizii.
„Pentru că altfel tot timpul stingi incendii și te învârți într-un interval de măsuri pe termen scurt. Putem să rupem cercul mergând în zona de buget multianual, de măsuri explicate cu suficient timp înainte în spațiul public, iar când ajungi la urne la următorul proces electoral există deja un public mult mai educat pe subiectele care sunt importante pentru societate și nu mai poate fi păcălit.”
Unele dintre oportunitățile economice pentru care România are nevoie de acțiuni pe termen scurt și gândire pe termen lung sunt cele care derivă din industria de apărare. KPMG România a publicat la începutul anului 2025 un raport despre piața de apărare, în care atrage atenția asupra oportunităților și provocărilor din acest domeniu. „Un trend din ce în ce mai evident este cel legat de sectorul de apărare și este un trend care se întâmplă indiferent dacă vrem sau nu vrem să facem parte din modificările care vor avea loc în următorii 10 ani. Nu mai putem spune că nu e o opțiune pentru noi.”
Însă dezvoltarea sectorului de apărare presupune și o contribuție financiară suplimentară, iar statul trebuie să pună la un loc mecanismele pentru a încuraja o astfel de industrie fără să taie din finanțarea unor alte sectoare critice, cum ar fi educația sau sănătatea. „Trebuie să găsești formula optimă în așa fel încât să îți îndeplinești obiectivele strategice ca țară. Și să implici mediul privat în această educație, pentru că ai nevoie mult de cercetare-dezvoltare. Desigur, pe termen scurt e clar că nu ai de unde și cumperi de la furnizori externi, dar întrebarea este ce vrei să faci pe termen lung. E un sector în care Europa investește, în care celelalte țări investesc.”
Din perspectiva Ramonei Jurubiță, o altă tendință relevantă pentru companii în anul 2025 este revoluția tehnologică, cu precădere adopția și costurile cu care vine adopția și utilizarea instrumentelor digitale și instrumentelor pe bază de AI. „În 2024, discuția era dacă investițiile în transformări digitale și eficientizări înseamnă prețuri mai mici pentru bunuri și servicii. Aparent, răspunsul ar fi da, dar pe de altă parte, în transformarea digitală noi am supraevaluat costul inițial al implementării de soluții, dar am subevaluat costul întreținerii lor.”
Află mai multe perspective ale liderilor din dosarul “25 pentru 2025”
Peste toate acestea, anul 2025 continuă să aducă schimbări importante și în piața muncii. Mixul de competențe se schimbă pe fondul adopției AI și pe fondul unor performanțe economice slabe în marile economii ale lumii. „Tot discutăm că în industria IT au fost concediați oameni, dar realitatea este că se schimbă structura și natura competențelor la care te uiți. Tu vei avea nevoie de mai mulți oameni cu gândire critică și de mai mulți oameni care să poată să învețe.”
Profesioniștii rămân importanți în piața muncii, dar devine tot mai importantă capacitatea acestora de a se avânta într-un proces de învățare continuă pe parcursul vieții. „Nu trebuie să te mulțumești că ai ajuns pe o poziție, sau că ai cinci certificări și este suficient. Anul acesta poate ești expert în baze de date, iar la anul devii expert în etica bazelor de date, de exemplu. Pe baza pe care o știi tu este bine să începi să construiești, să adaugi petale, dacă e să fiu foarte plastică, în așa fel încât să te adaptezi tuturor trendurilor și cerințelor.”
Resursa umană are nevoie de dezvoltare concomitent cu avansul tehnologic. Mai mult, din punct de vedere demografic, Ramona Jurubiță este preocupată tot mai mult de ideea de a crea mecanisme pentru a integra în companiile din România oamenii aflați aproape de pensionare sau chiar peste vârsta de pensionare, dar care vor să rămână activi. „Dacă te uiți pe orizontul 2030-2050, noi avem acest trend descrescător demografic. Populația îmbătrânește, natalitatea scade și pentru noi este o preocupare cum putem integrăm în companie oameni cu experiență, din categoria 55-60 de ani sau oameni la pensie, care vor să lucreze. Îmbătrânirea populației vine în paralel cu creșterea speranței de viață și cu siguranță asta va continua.”
Integrarea oamenilor cu experiență în companii ar putea facilita un transfer valoros de informații între generații, care să aducă la un loc experiența seniorilor cu energia și nerăbdarea generațiilor tinere.
„Cred că există un bazin de oameni care au ieșit la pensie sau urmează să iasă la pensie care vor să rămână activi. Mecanismele prin care tragi oamenii respectivi înapoi în câmpul muncii parțial sau total ar trebui să fie un punct foarte important pe agenda companiilor și nu numai. La noi este un punct important, dar este dificil de integrat în practică, pentru că necesită efort. Asta nu înseamnă că nu este benefic.”
Aplecarea companiilor spre resursa umană și spre dezvoltarea oamenilor cu care lucrează a fost o preocupare constantă în ultimii ani pentru KPMG în România și Republica Moldova. Compania desfășoară diferite programe de educație, care acoperă inclusiv dezvoltarea gândirii prin științe umaniste, precum filosofia sau psihologia.
„Companiile au o responsabilitate de a completa zona de educație. Lucrurile se schimbă cu o viteză uluitoare. Ai acces la date, dar nu mai știi cum să distingi ce e adevărat și ce e fals și de unde să îți iei informația corectă. De exemplu, noi ne-am gândit să avem anumite programe prin care înțelegem care este istoria noastră.”
Nevoia de a interveni prin programe de educație din partea companiei a apărut pentru a suplini carențele mediului public când vine vorba de tinerii care devin mai târziu angajații ai companiilor, dar și consumatori și alegători.
„Punem accent pe învățarea continuă. Nu contează că ai făcut economie, este bine să studiezi și filozofie, psihologie și altele, care vin să te completeze și să te ajute cumva în ceea ce faci. Suplinești o carență a sistemului de educație, pentru că astfel apare nu doar un bun profesionist, ci și un om care e echipat și cu înțelegerea a ceea ce înseamnă să fii cetățean, cu istorie, valori și tradiție.”
„Trebuie să găsești formula optimă în așa fel încât să îți îndeplinești obiectivele strategice ca țară. Și să implici mediul privat în această educație, pentru că ai nevoie mult de cercetare-dezvoltare.”
Ramona Jurubiță, Country Managing Partner KPMG România și Republica Moldova
