Consiliul de Administrație al BNR a hotărât, ieri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an. Este pentru prima dată, după aproape zece ani, când instituția decide o asemenea majorare, din august 2008 până în decembrie 2017, optând pentru scăderi sau mențineri.
„Preferăm corecții graduale, nu bruște. Mișcarea de astăzi (n.red. – de ieri, când CA al BNR a decis creșterea ratei dobânzii de politică monetară cu 25 puncte de bază, de la 1,75% până la 2%, începând din 9 ianuarie 2018) nu bruscă cu nimic economia românească. Dimpotrivă, noi ne așteptăm să calmeze, să atenueze anticipațiile inflaționiste ca fiind o măsură corectă, bună, făcută la timp, și nici nu riscă să îngreuneze, cu mult, povara creditelor către public”, a subliniat Isărescu.
De altfel, oficialul BNR a precizat că această majorare nu înseamnă că se va majora indicele ROBOR, pe baza căruia se calculează dobânda la creditele în lei acordate populației:
„S-ar putea ca efectul în piață să fie ușor deosebit. Oricum, noi nu vedem mișcări ample ale dobânzilor, sub nicio formă.”
Toate explicațiile. Dragoș Popescu (arbitragist BNR): ROBOR, în cuvinte și fără emoție
Ieri, indicele ROBOR la 3 luni a ajuns la 2%, „pe fondul unui excedent temporar de lichiditate”, potrivit Guvernatorului BNR, care a adăugat că indicele ROBOR la 3 luni și cel la 6 luni au scăzut, aproape permanent, în ultimele săptămâni.
„În consecință, datoria mea este să transmit acest lucru și să subliniez, încă o dată, că modificări ale ROBOR de la 2,01% la 2,03% sau de la 2,02% la 2,03%, care, probabil, vor apărea, în perioada următoare, sunt nesemnificative, impactul este minor și, în consecință, această mediatizare excesivă trebuie să fie atenuată. Posibil ca ROBOR-ul la 3 luni să coboare la sub 2%, nimeni nu poate certifica acest lucru, depinde de condițiile din piață”, a completat Isărescu.
Un semnal, inclusiv pentru investitorii străini
Întrebat, care mai este relevanța ratei dobânzii de politică monetară, în condițiile în care aceasta nu mai influențează atât de mult ROBOR-ul, indicele depășind deja această rată, Guvernatorul BNR a spus că ea este încă relevantă, pentru că are și alte funcții:
„Ea (rata dobânzii de politică monetară) are funcție de semnal. Nu este vorba de un semnal să ne aflăm în treabă: arată că Banca Națională reacționeză. Este foarte important acest lucru, pentru că lucrăm cu anticipații. (…) O decizie din aceasta este citită, în fel și chip, și de presa internațională. România nu trăiește izolat, trăiește într-un context internațional și ceea ce facem noi și strategia noastră este citită și de investitorii străini și de bancherii străini, cei care ne acordă credite pentru a finanța deficitele pe care le avem. Nu se întrevede o perioadă apropiată când aceste deficite se vor reduce și chiar se vor stinge. În ceea ce privește deficitul de cont curent, țările cu care ne comparăm, Ungaria și Polonia, aproape că și le-au rezolvat. La noi nu mai este 15%, ca în 2007-2008, avem, totuși, un deficit de cont curent de 3%, și, mai ales, el tinde să se majoreze”, a explicat Isărescu.
Noua marjă de sustenabilitate a cursului: 5%-6%
În plus, oficialul Băncii Centrale a precizat că rata dobânzii de politică monetară este relevantă, pentru că diferențialul de dobândă care s-a creat, în favoarea noastră, este unul care va dura:
„Cred că mișcările de apreciere ale cursului din primele zile ale acestui an, ca și tendințele pozitive pe care le-am văzut în a doua jumătate a lunii decembrie, au de-a face cu acest diferențial de dobândă care este acum în favoarea leului, ne ajută. Are și un cost: stabilitatea relativă a leului versus un nivel ceva mai înalt al dobânzilor, dar, altminteri, dobânzi care sunt încă, semnifiativ, sub rata inflației.”
Isărescu: Creşterea inflaţiei şi a dobânzii BNR, inevitabile în raport cu ceea ce se întâmplă în lume. În piaţă există 3 miliarde de euro exces de lichiditate
Guvernatorul BNR a precizat că o mișcare a cursului leu/euro în limita a 2%-3%, pe lângă faptul că are un impact efectiv minor asupra costului creditelor, este de natură să facă, în timp real, corecțiile.
„Puneți prea mult suflet în orice mișcare de curs. (…) M-ați întrebat: pe unde se va plimba cursul? Piața ne va spune acest lucru. (…) În noile condiții, vom considera un 5%-6% o marjă de sustenabilitate a cursului, în care cursul se poate mișca, în sus și în jos, având, preponderent, efecte pozitive și unele negative. Atenție însă mare, nu v-am dat niciun punct de reper de unde este 5%”, a subliniat Isărescu.
Isărescu: Nivelul de-acum al cursului leu/euro este de relativ echilibru, dar tendința de depreciere este de durată și asociată cu deteriorarea balanței comerciale
Până în prezent, oficialul BNR vorbea de o marjă de stabilitate a cursului în jurul variației de 3%-4%.
De altfel, despre evoluția cursul leu/euro de la 4,42 lei la 4,65 lei, Isărescu a menționat că: „N-a murit nimeni, cred că ne-a ajutat”.
În continuare, el a subliniat: „Lăsați cursul să-și facă datoria în limitele acestea și va fi bine pentru economie, mai rău pentru «bombele de presă»”.
Incertitudini suplimentare privind inflația
Rata anuală a inflației a continuat să crească, în primele două luni ale trimestrului al patrulea al anului trecut, urcând în octombrie la 2,63%, de la 1,77%, în septembrie, și la 3,23% în noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variație al țintei (n.red. – 2,5%, plus/minus 1%), dar mai mare decât cel prognozat, se scrie într-un comunicat de presă al BNR privind deciziile luate de CA al BNR în data de 8 ianuarie.
BNR estima, în cea mai recentă prognoză, cea din noiembrie, rata anuală a inflaţiei la 2,7% la finalul anului trecut. Instituția se așteaptă ca, în primăvară, rata anuală a inflației să ajungă la 4%, pe fondul diferenței mari între începutul anului trecut și începutul acestui an, dar să încheie anul viitor la 3,2%, iar, în septembrie 2019, să fie la un nivel de 3,1%.
Rezervele internaţionale ale României s-au redus cu 2,1%, în 2017
De asemenea, în recentul document de presă al Băncii Centrale, se menționeză că: cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei, în lunile următoare, determinată în principal de factori de natura ofertei, precum și de presiunile în creștere ale factorilor fundamentali, care se suprapun în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaţioniste asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi scăderilor de preţuri administrate.
Dăianu: Dacă inflaţia în ECE va creşte peste nivelul de 2%, băncile centrale vor reacţiona
Guvernatorul BNR a menționat că, în prezent, Banca Centrală nu are un desfășurător al inflației cu mult diferit față de cel pe care l-a anunțat în raportul din luna noiembrie:
„Așa cum am arătat și în raportul din luna noiembrie, traiectoria inflației pentru anul curent înseamnă o ieșire în afara limitelor, în prima jumătate a anului, pentru ca ulterior să reintre în limitele țintite. În comunicat, se vorbește de o creștere peste prognoza anterioară, dar cu o revenire în lunile de toamnă. Avem însă incertitudini suplimentare, ceva mai mari decât în noiembrie, pe care le-am introdus în modelul nostru, dar care sperăm că, până în luna februarie, se vor diminua și-atunci și prognoza noastră va fi mai clară.”
BNR a identificat un singur risc sistemic ridicat la adresa stabilității financiare a României – creșterea ratei dobânzii. Problema demografică poate amplifica mult orice risc
În documentul de presă al Băncii Centrale din 8 ianuarie sunt menționate aceste incertitudini suplimentare în felul următor:
„Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, volatilitatea preţului internaţional al petrolului și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore.”
„Dacă nu acționezi, din timp, asupra anticipațiilor, ele se dezancorează”
Oficialul a BNR a detaliat că „nu este vorba neapărat de creșteri de prețuri”, ci de faptul că, raportat la scăderile de prețuri din ianuarie – februarie 2017, când s-au redus taxele, vor apărea, statistic, majorări, în următoarele luni.
„(Majorările) nu le luăm în considerare ca atare, însă, când vor apărea, vor avea un impact asupra anticipațiilor. Ele trebuie stăpânite – dacă nu acționezi, din timp, asupra anticipațiilor, ele se dezancorează și a le ancora din nou devine mult mai greu. (…) Un tratament, chiar dacă este ușor preventiv, cum este în cazul nostru, este mai bun decât unul care să se facă după ce anticipațiile se dezancorează. În plus, avem factori de natura ofertei care se adaugă la acest efect statistic. Avem, în continuare, o creștere economică peste potențial, o cerere peste potențialul de producție a economiei, care are numai două direcții în care se poate finaliza: fie într-un deficit comercial mai mare, fie într-o inflație mai mare. Niciuna dintre aceste consecințe nu este de dorit – trebuie să fie atenuată”, a adăugat Isărescu.
„Creșterea economică să se bazeze în mai mare măsură pe investiții și în mai mică măsură pe consum”
Acesta a subliniat că, de mai mult timp, BNR insistă că nu este de dorit o politică fiscală prociclică, respectiv la creșterea economică ridicată a României, de aproximativ 5% și peste, în ultimii doi ani, deficitele sunt la limita permisă în Uniunea Europeană.
Pentru investitori
„Altminteri, noi salutăm că, din datele preliminare pe care le avem, deficitul fiscal pe anul 2017 se închide sub 3%. Știm că acest lucru a însemnat eforturi din partea Ministerului de Finanțe. Tot din prezentările anterioare, BNR-ul, referindu-se la mixul de politici, insistă pe o structură mai bună a bugetului, nu numai pe mărimea deficitului, structura cheltuielilor publice, insistă pe faptul să avem o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiții în total cheltuieli bugetare. În acest fel, tot treptat, nu insistăm pe mișcări bruște, dar creșterea economică să se bazeze în mai mare măsură pe investiții și în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede cu atât va fi mai bine. Aceasta este opinia Băncii Naționale, nu este o noutate, o găsiți în toate materialele, rapoartele noastre, din ultimul an, chiar mai devreme de un an”, a completat Isărescu.
Evoluția inflației, cauzată de creșterea tarifului la energia electrică și a combustibilului
Creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerală, aproape toate componentele IPC (Indicelului Prețurilor de Consum) contribuind la accelerarea inflaţiei, se menționează în documentul de presă al Băncii Centrale:
„Evoluţia a fost determinată, cu precădere, de factorii de natura ofertei, principala influenţă aparţinând preţurilor administrate, ca urmare a creşterii tarifului energiei electrice, precum şi preţului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanţi şi a cotaţiilor internaţionale ale petrolului.”
BNR urmărește decizia BCE din septembrie și deciziile băncilor centrale din Europa Centrală și de Est pentru a lua viitoarele decizii de politică monetară
De asemenea, aportul componentei CORE2 ajustat (n.red. – rata inflaţiei de bază CORE2 ajustat este calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi băuturilor alcoolice) a fost important, în condiţiile în care rata anuală a acesteia a avansat rapid, de la 1,82% în septembrie la 1,95% în octombrie şi la 2,3% în noiembrie, se explică în comunicatul de presă citat.
„Pe lângă influențele externe manifestate pe segmentul produselor alimentare procesate, accelerarea inflației de bază a reflectat presiunile inflaționiste decurgând din poziția ciclică a economiei și din dinamica costurilor salariale unitare, precum și efectele comportamentului cursului de schimb al leului”, au mai precizat reprezentanții BNR.
Bugetul statului pentru anul 2018 a fost adoptat, fiind construit pe o creştere economică de 5,5%
De asemenea, rata medie anuală a inflației IPC şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 1% în noiembrie 2017 (0,7% în octombrie), de la 0,4% în luna septembrie. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 0,9% în noiembrie 2017 (0,6% în octombrie), de la 0,5% în luna septembrie.
Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației provin, în principal, din conduita politicii fiscale și a celei de venituri
Din perspectiva ofertei, creşterea PIB a avut o susţinere cvasigenerală, conform documentului de presă al BNR: „Sectorul terţiar a continuat să aibă cea mai importantă contribuţie, urmat de agricultură, care a consemnat cel mai înalt nivel de creştere din ultimii patru ani.”
BNR lansează în circulație bancnote și monede cu noua stemă a României, începând din ianuarie 2018
Creșterea economică în trimestrul al treilea al anului 2017 a continuat să se accelereze semnificativ, peste aşteptări, se subliniază în comunicatul de presă al BNR.
„Dinamica anuală a PIB real a atins nivelul de 8,8 la sută (de la 6,1 la sută, în trimestrul anterior). Determinantul acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,2 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, până la 12,3 la sută, de la 7,3 la sută, în trimestrul anterior. Un aport pozitiv semnificativ a revenit – pentru prima dată în ultimele şase trimestre – formării brute de capital fix (2,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a atins 8,8 la sută”, se punctează în comunicatul de presă al Băncii Centrale.
Bloomberg: Ritmul de creștere economică în Europa de Est riscă să încetinească în următorii ani
În trimestrul al patrulea al anului trecut, condiţiile monetare reale şi-au atenuat ușor caracterul acomodativ, în condițiile creșterii semnificative a cotațiilor relevante ale pieței monetare interbancare.
De asemenea, creditul acordat sectorului privat și-a încetinit doar marginal ritmul anual de creștere în primele două luni ale aceluiași trimestru (6,8%, în noiembrie), dinamica sa fiind susținută, în principal, de componenta în lei şi de segmentul populaţiei. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,8% în total credit, evoluţie care certifică și asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.
Consilier BNR: Banca Centrală Europeană NU propune renunțarea la garantarea depozitelor bancare
Contribuţia exportului net la evoluţia PIB şi-a dublat valoarea negativă (la -1,2 puncte procentuale), pe fondul decelerării mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a importurilor. Un aport negativ a fost adus şi de variaţia stocurilor (-0,7 puncte procentuale).
Creditul neguvernamental a depășit 235 de miliarde de lei, la 11 luni
„Datele statistice aferente lunii octombrie 2017 relevă accentuarea tendinţei ascendente a producţiei industriale înregistrate de-a lungul întregului an şi menţinerea ritmurilor înalte de creştere a activităţii din comerţ şi servicii, pe fondul prelungirii condiţiilor stimulative înregistrate pe piaţa muncii şi la nivelul politicii veniturilor. Deficitul comercial şi-a continuat evoluţia nefavorabilă, cumulând în primele 10 luni 9,4 miliarde de euro, valoare superioară celei corespunzătoare întregului an 2016”, se menționează în documentul de presă al BNR.
