Iuliana Voicu, redactor-șef al editurii Aramis, crede că o carte este prietenul de nădejde „care te așteaptă tăcut și răbdător pe o etajeră pentru a te purta iar și iar într-o nouă aventură”.
Forbes: Ce a însemnat anul 2021 pentru editura pe care o conduceți: un an al revenirii după șocul din 2020, un an obișnuit sau un an prevestitor pentru o nouă criză?
Iuliana Voicu: În ciuda prelungirii crizei cauzate de epidemia de COVID-19, anul 2021 a marcat o revenire pentru editura noastră, care a înregistrat o creștere de cca 23% a cifrei de afaceri, creștere semnificativă în raport cu vânzările din anii anteriori acestei crize.
Editura Aramis a urmat linia trasată încă din anul 2020, investind în special în vânzările din mediul online – librărie proprie, dar și librării partenere – prin promoții și reduceri deosebite, venind astfel în întâmpinarea nevoilor cititorilor ei.
Forbes: În prezent, piața editorială din România traversează o criză? Care sunt cauzele crizei și care sunt efectele asupra publicului consumator?
Iuliana Voicu: Da, putem afirma că piața editorială din România traversează o criză, iar cauzele acesteia sunt multiple.
Timp de doi ani sectorul editorial a fost afectat în aceeași măsură ca orice alt sector al economiei, pe fondul răspândirii epidemiei de COVID-19. Criza s-a reflectat în procesul de tipărire, promovare și vânzare a cărților – activități blocate sau reduse exclusiv la mediul online –, ceea ce a însemnat accesul scăzut al cititorilor la cărțile preferate. Impactul a fost deosebit în privința vânzărilor, iar închiderea unor librării, principala legătură dintre edituri și cititori, a avut un efect negativ.
Editorii, în special din domeniul educațional, printre care ne numărăm și noi, au fost afectați de închiderea instituțiilor de învățământ, deoarece activitatea lor este legată de natura ciclică a vânzărilor de manuale și auxiliare școlare.
Nu trebuie să pierdem din vedere nici explozia prețului la hârtie și creșterea peste măsură a tarifelor la diverse utilități, care au obligat editurile la reconsiderarea politicilor editoriale și a strategiilor de vânzare. Criza se reflectă și într-o scădere accentuată a titlurilor publicate prin reducerea semnificativă a achizițiilor de pe piața externă, la rândul ei afectată de evoluția din ultimii doi ani.
Efectele asupra cititorilor sunt în special de ordin financiar, aceștia fiind nevoiți să achiziționeze cărțile preferate la prețuri cu cca 30-40% mai mari, decât cele de dinainte de pandemie, și în număr mult mai mic.
Forbes: Ce anume îi răspundeți unui cititor care constată cu reproș: „S-au scumpit cărțile, nu-mi permit să mai cumpăr!”
Iuliana Voicu: Că te poți pierde în propriul univers cu o carte în mână, că nimic nu se compară cu mirosul volumului proaspăt ieșit din tipar și că nimic nu-ți poate bucura sufletul așa cum o face o carte bună.
Într-o lume în care totul costă din ce în ce mai mult și în care îți poți pierde interesul pentru lucrurile materiale la un moment dat, cartea este prietenul de nădejde care te așteaptă tăcut și răbdător pe o etajeră pentru a te purta iar și iar într-o nouă aventură.
Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în ceea ce privește piața editorială din acest an? Dar motivele de optimism?
Iuliana Voicu: Îngrijorarea noastră principală este legată de faptul că impactul suferit de piața de carte din România va fi resimțit și în lunile și poate chiar anii următori.
Este absolut necesar ca autoritățile să ia măsuri pentru încurajarea acestui domeniu esențial pentru cultura oricărei țări. În lipsa lor riscăm o creștere a analfabetismului funcțional, o distanțare față de valorile autentice sau, pur și simplu, pierderea interesului pentru citit.
Sperăm ca revenirea la normalitate să se facă într-un ritm accelerat, oamenii să-și redescopere pasiunea pentru citit, iar reluarea târgurilor de carte să contribuie la acest lucru.
Forbes: Un raport național, publicat recent de platforma BRIO (Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare), arată că 42% dintre elevii din România sunt analfabeți funcțional. Cum comentați? Cine sunt responsabili, cine sunt vinovații acestei situații? Cum ar putea să scadă acest procent în următorii ani?
Iuliana Voicu: Din păcate este un raport îngrijorător care trage un semnal de alarmă cu privire la intervenția autorităților în rezolvarea acestei probleme. Anii de izolare și învăță-mântul online nu au făcut decât să încurajeze acest fenomen.
Lipsa competențelor de bază (citit și scris) sau specifice (capacitatea limitată de a înțelege un text), dublată de creșterea abandonului școlar nu fac decât să sporească și mai mult fenomenul. Vinovată de această situație este societatea în ansamblul ei, însă principala responsabilitate revine miniștrilor care s-au succedat la conducerea MEN și care s-au dovedit incapabili de a realiza o reformă coerentă în acest sens.
Scăderea acestui procent în următorii ani nu o va fi posibilă decât printr-o implicare activă a factorilor decizionali și prin măsuri ferme care să vizeze încurajarea lecturii, a achiziției de carte, dotarea bibliotecilor școlare cu volume noi etc.
Forbes: O idee: plafonarea prețului la cărți. O idee trăsnită sau o decizie de luat în seamă de guvern pentru revitalizarea pieței editoriale din România?
Iuliana Voicu: Considerăm că plafonarea prețului la cărți este utopică. Revitalizarea pieței editoriale din România, ca și a altor ramuri ale economiei, ar trebui să țină cont de realitățile imediate. Nu putem vorbi de o astfel de măsură în condițiile creșterii tot mai accentuate a prețurilor la hârtia de tipar, și a celor indisolubil legate de procesul de tipărire și distribuție.
O plafonare a prețului cărților ar trebui să vină în completarea firească a unor măsuri care vizează societatea în ansamblul ei – reducerea prețurilor la carburanți, la produse de primă necesitate, la utilități etc. – pentru că echilibrul economic asigură bunăstarea oamenilor și orientarea spre acele domenii care le furnizează starea de bine, inclusiv cititul.
(26 mai 2022)
