Cercetările arată că, în medie, preșcolarii petrec 4-5 ore pe zi în fața ecranelor! Din acest motiv, tot mai mulți pediatri sfătuiesc părinții să caute programe de grădiniță și școală de calitate, care să includă abordări ludice ale învățării. S-a dovedit că jocul și stresul sunt strâns legate între ele. Cu cât li se dau mai mult timp și spațiu pentru joacă neîntreruptă, cu atât este mai scăzut nivelul de cortizol al copiilor, ceea ce sugerează fie că jocul reduce stresul, fie că cei care petrec mult timp jucându-se sunt mai puțin stresați. Jocul activează, de asemenea, norepinefrina, ceea ce facilitează legătura dintre sinapse și îmbunătățește plasticitatea creierului.
Jocul, mai ales atunci când este în prezența unui membru al familiei ce oferă încurajare și afecțiune, este asociat în mod indirect cu funcționarea înaltă a creierului prin reducerea stresului toxic și prin dezvoltarea abilităților de adaptare și reziliență. De aceea, copiii trebuie să se joace.
Joaca facilitează dezvoltarea unei comunicări eficiente
Când copilul se joacă, dezvoltă abilități importante ale vorbirii și limbajului, precum și abilități de ascultare. Dacă copilul se joacă singur, el își va povesti de obicei acțiunea în gând sau va vorbi cu el însuși în timp ce manevrează diverse jucării. De exemplu, „supereroul sare din clădirea înaltă pentru a salva fata din râu.” Când se joacă cu alți copii, el învață cum să comunice scopul jocului și ideile lui cu ceilalți, iar în cazul în care există dezacord, ei învață cum să găsească împreună un compromis.
Joaca ajută la dezvoltarea abilităților sociale
În timpul jocului, copiii învață să colaboreze cu ceilalți pentru a atinge un scop comun. Un copil poate conduce jocul, dar el trebuie totodată să învețe să fie receptiv și la nevoile celorlalți. Prin joc, copiii învață să fie asertivi, să negocieze și să coopereze, dar învață să-și gestioneze și emoțiile. Chiar înainte să poată vorbi, îi putem ajuta să-și exprime sentimentele prin joc fizic, poveste, artă și activități fizice. Dacă simt o emoție puternică, ei pot exprima această experiență prin joacă. Aceste abilități sociale sunt de asemenea o parte vitală a dezvoltării limbajului și a empatiei. În fiecare zi, copiii trebuie să gestioneze emoții complicate: frică (ce se întâmplă dacă există ceva sub pat?), gelozie (poate că îl iubește mai mult pe fratele meu!), umilință (profesorul a acționat ca și cum ar fi trebuit să știu deja asta și toți copiii au râs!), panică (dacă nu ajung la toaletă la timp?), furie (a fost rândul meu!), dezamăgire (nu-i pasă nimănui de ceea ce eu vreau?!). Provocările normale din fiecare zi declanșează tot felul de sentimente. Copiii eliberează aceste emoții prin joc: joc de rol, desen sau prin joc fizic de contact. Râsul, în mod special, transformă chimia corpului prin reducerea hormonilor de stres și creșterea serotoninei. Și credeți sau nu, și pentru adulți jocul are un rol esențial. Asta pentru că tensiunea și iritarea pe care o acumulăm pe parcursul zilei sunt cele ce ne obosesc cel mai tare la sfârșitul zilei.
Joaca dezvoltă abilități cognitive, critice și abilități motorii
Printre indicatorii principali ai succesului școlar se numără curiozitatea și încrederea în sine și ceilalți, precum și capacitatea de a se concentra, de a fi atent, de a relaționa cu ceilalți și de a cere ajutorul. Acestea se dezvoltă în primii ani de viață prin joc. Gândirea critică este abilitatea de a analiza informațiile pentru a le da un sens și pentru a le aplica apoi în contextul mediului. Această abilitate implică partea anterioară a creierului care gestionează atenția, memoria, controlul și flexibilitatea. Copiii învață cuvinte jucându-se cu diverse jucării și cărți și antrenează gândirea în timp ce vorbesc despre ceea ce fac. Jocul în aer liber este deosebit de important deoarece permite copiilor să-și folosească toate simțurile pentru a-și dezvolta abilități precum conștientizarea spațială și echilibrul.
Jocul creează încredere în copii
Unul dintre cele mai importante rezultate ale jocului este dezvoltarea încrederii în sine. Fără încredere, capacitatea de a-și asuma riscuri și de a încerca lucruri noi este compromisă. Ca bebeluși, câștigăm încredere învățând că nevoile noastre sunt importante pentru părinții noștri. Copiii mici se sprijină pe adulți ca bază de securitate din care să exploreze și să învețe și câștigă încredere atunci când descoperă lucruri pe care le pot face singuri. Până când copiii ajung la vârsta preșcolară, ei știu că pot avea încredere în adulți în viața lor și au de asemenea încrederea de care e nevoie pentu ca să își asume responsabilitatea într-un joc.
Atunci când ne jucăm cu propriii copii, credem greșit că sarcina noastră este de a permite copiilor noștri să ne conducă sau să câștige un joc necondiționat. Dar cedarea controlului întru totul, indiferent din care direcție, distruge jocul. Jocul necesită negocieri și acord, astfel încât nevoile tuturor să fie îndeplinite.
Capacitatea de a exprima nemulțumirea, de a se revolta, de a renunța este ceea ce face din joc un mijloc atât de puternic pentru învățarea socială. Când permitem copiilor să ne domine în joacă, să fie neatenți la nevoile și dorințele noastre, distrugem valoarea socială a jocului. Nu le facem copiilor noștri nicio favoare jucându-ne în acest fel. S-ar putea, de fapt, să îi învățăm implicit că doar nevoile lor sunt cele care contează sau, invers, că nevoile lor nu contează deloc. Cea mai recomandată modalitate de joc adult–copil este aceea în care fiecare să își dorească să joace acel joc împreună. Trucul este să găsim un joc de care toată lumea se bucură, astfel fiecare va dori realmente să se joace și vor petrece timp de calitate împreună.
Joaca facilitează creativitatea
Creativitatea apare atunci când gândirea critică a copilului și dezvoltarea abilităților se reunesc pentru a produce ceva nou sau diferit. Jocul de rol sau imaginar este unul dintre fundamentele lumii unui copil și încep să demonstreze această abilitate în jurul vârstei de 2 ani. Copilul poate folosi orice lucru din lumea lui pentru a-și stimula imaginația, inclusiv obiectele obișnuite din casă, deoarece el a învățat simbolismul – acela că aproape orice lucru poate fi folosit pentru a simboliza alte lucruri. Și nu va folosi doar obiecte pentru a pretinde un joc, ci va pune în scenă, de asemenea, o varietate de roluri. El poate fi un super-erou într-o zi, un doctor în următoarea și un tătic în altă zi. Acest lucru permite copiilor să exploreze o varietate de scenarii, reacții și concluzii diferite.
Studiile arată că acei copii care folosesc jocul de rol au niveluri de interacțiune mai sofisticate cu ceilalți și o capacitate cognitivă mai mare. Așadar, jocul este un instrument natural pe care copiii îl folosesc pentru a-și construi reziliența, în timp ce învață să construiască relații și explorează modalități de a gestiona emoții puternice. Ne ajută să facem față situațiilor diverse din viața de zi cu zi, să simțim bucurie și să ne dezvoltăm abilitățile imaginative și inovatoare. Într-adevăr, abilitățile critice pe care copiii le însușesc prin joc în anii preșcolari fac parte din abilitățile complexe necesare secolului XXI.
