Forbes România a invitat reprezentanți importanți din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2022 și despre provocările anului 2023 în proiectul editorial #lecțiipentru2023.
Florin Popescu, Business Unit Director Rockwool Balkans
Forbes: Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022?
Florin Popescu: Creștere. Aș vrea să îl adaug la acesta și pe cel de agilitate. Și o să explic de ce.
Noi la ROCKWOOL avem un plan pe termen lung, cu pași clari și bine definiți, dar în anul 2022 au intervenit două evenimente majore care au zguduit Europa și care ne-au ținut în stare de alertă pe parcursul celor unsprezece luni.
A început cu războiul din Ucraina, după care, la scurt timp, am intrat în incertitudinea cauzată de criza energetică. OUG 27 a mai temperat lucrurile cu plafonarea prețurilor la energie.
După care ne-a lovit inflația și a doua ordonanță pe energie, OUG 119, care a eliminat plafonarea.
Totul a devenit foarte volatil, pe termen scurt, mediu și lung. Cu toate că avem o direcție clară, a trebuit să apelăm la agilitate pentru a naviga printre multe necunoscute.
Asftel, putem spune că a fost anul deciziilor pe termen scurt, în care a trebuit să ne adaptăm din mers, în contextul dificultăților geopolitice, sociale și economice.
Cu toate acestea, încheiem anul 2022 cu un avans substanțial față de 2021, care a fost un an extraordinar pentru noi și sperăm să menținem acest ritm și în 2023.
Forbes: Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Florin Popescu: Volatilitatea prețurilor de input, despre care tocmai am pomenit: prețul energiei, inflația care au generat o reacție în lanț pe linia de producție, nu doar în sectorul materialelor de construcții, ci pentru toți producătorii autohtoni.
Criza energetică și lipsa de predictibilitate privind stocurile de energie și prețul pe piața OPCOM ne-au dat cea mai mare bătaie de cap.
Modificarea reglementărilor la nivelul ANRE a dus la scoaterea de pe piață a unor furnizori de ultimă instanță, iar mecanismul greoi de recuperare a banilor de la buget în urma plafonărilor i-a făcut pe furnizorii de electricitate reticenți să încheie contracte noi cu producătorii industriali.
Cel puțin o lună întreagă, înainte de adoptarea OUG 119, pe piața OPCOM nu s-a făcut nicio tranzacție, iar acest lucru a creat blocaje în lanț pentru industrii și companii.
Cu toate acestea, anul 2022 îl încheiem cu o creștere a cifrei de afaceri de circa 70%. Am avut un ritm accentuat de creștere în prima jumătate a anului, ritm care a fost temperat în a doua jumătate, pentru că vorbim despre lipsă de continuitate și predictibilitate.
Planurile de business au fost impactate de unele măsuri și decizii politice care au afectat întreaga economie. În același timp, inflația a pus stavilă în puterea de cumpărare, iar oamenii au pus investițiile în locuințe pe ultimul plan.
Forbes: Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei dvs.?
Florin Popescu: Impactul nu a fost unul direct, pentru că nu depindem de materii prime importate din Ucraina, nu avem livrări din și către Ucraina.
În linii mari, temerea investitorilor străini nu este legată de extinderea conflictului din zonă. Temerea rămâne pe volatilitatea prețurilor din energie, iar aici putem spune că există un impact indirect al războiului.
Un alt impact indirect, de natură emoțională, a fost resimțit la începutul conflictului, în lunile martie și aprilie. Atât dezvoltatorii cât și cei care fac construcții individuale au oprit planurile de investiții pentru o perioadă, în special cei din nord-estul țării. Abia spre începutul verii a trecut această stare emoțională.
Putem spune că războiul a diminuat importurile de vată bazaltică din Ucraina și eliminat pe cele din Rusia, dar acest lucru a fost echilibrat, din păcate, prin importurile masive din Turcia.
Iar aici, chiar ar trebui să existe un ajutor mai accentuat din partea guvernului pentru apărarea produselor „Fabricate în România”.
Ca să deschid o paranteză scurtă, în următorii ani, România beneficiază de o finanțare extraordinară pentru eficiența energetică a clădirilor. Si aici vorbim despre cele 2,8 miliarde de euro alocate pentru renovarea clădirilor prin PNRR, de 300 miliarde de euro din bugetul de stat pentru programul național de renovare al blocurilor de locuințe și programul pentru renovarea clădirilor publice.
La acestea se adaugă alte circa 360 milioane de euro finanțare prin programele derulate de AFM pentru proprietarii de case și primării, cu scopul de a crește eficiența energetică a clădirilor.
În plus, în PNRR sunt cuprinse peste 3,6 miliarde de euro pentru clădiri noi în sistemul public de sănătate, educație sau pentru locuințe nZEB.
Este mare păcat să facem aceste lucrări de renovare sau construcții noi cu materiale importate. Susținerea producătorilor autohtoni înseamnă creșterea eficientă a economiei României.
Forbes: Care credeți că sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?
Florin Popescu: Mediul de afaceri a dezvoltat un reflex enorm de adaptare la măsurile și deciziile politice. Asta este probabil un punct forte.
Cu toate problemele din piață legate de prețuri, inflație, creșterea prețurilor la energie, diminuarea investițiilor private și publice, conform ultimului studiu CONFIDEX, cam o treime dintre manageri sunt optimiști cu privire la evoluția economică pe plan național, ceea ce arată un nivel crescut de reziliență și adaptabilitate a mediului de afaceri românesc.
Și pe plan global, directorii executivi sunt mai încrezători în rezilienţa economiei în următoarele şase luni, așa cum arată ultimul CEO Outlook realizat de KPMG. Tendința este să fim încrezători în creșterea propriilor organizații pe termen mediu și lung.
La punctele slabe aș include, totuși, coeziunea slabă în prezentarea intereselor de business comune și lipsa de comunicare în acest sens.
Cea mai mare preocupare este legată astăzi de evoluția companiei pe care o conduci pentru că întotdeauna tendința este să pui pe piață cea mai performantă tehnologie, să educi consumatorul final cu privire la beneficiile pe care le oferă această tehnologie, să ții aproape de oameni ca să poți să intervii eficient atunci când au nevoie.
La acestea se adaugă alți indicatori de performanță stabiliți intern pe care trebuie să îi respecți. Astfel, preocuparea majoră este pentru lucrurile iminente în activitatea unei companii.
Totuși, cred că ar trebui să fim mai solidari în apărarea intereselor noastre comune și să avem o perspectivă mai largă asupra evoluției activității economice în România și pe plan global.
Mediul de afaceri din România nu reușește să conecteze întotdeauna compania proprie la economia românească sau la cea europeană.
Cred că este necesară o înțelegere mai bună a principalelor tendințe din economia națională sau cea globală. Și o conexiune mai angajată din partea tuturor, lucru care poate fi rezolvat uneori în asociațiile de business.
Forbes: Care credeți că sunt măsurile pe care Guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără piederi majore? (falimente, insolvente, blocaje)?
Florin Popescu: Pe termen scurt, avem nevoie de stabilizarea prețurilor la energie, o nouă reglementare ne așteaptă de la 1 ianuarie 2023. A treia în mai puțin de un an.
Avem nevoie de predictibilitate, de decizii cu aplicabilitate pe termen lung, care să conducă la o creștere a companiilor, economiei și a societății în ansamblu. Adaptarea din mers nu face bine nimănui și nu asigură creștere economică.
Consiliul Investitorilor Străini în România, al cărui membru suntem, a lansat recent un proiect ambițios pe care l-am denumit „Va urma” și care presupune un set de măsuri naționale pentru dezvoltarea economică și socială a țării.
Printre măsurile principale se numără elaborarea Strategii pe termen lung pentru atragerea investitorilor străini în România, cu efortul canalizat pe valoare adăugată și sectoarele cu avantaje competitive.
La începutul lunii noiembrie, a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea de guvern pentru înființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț, care va fi coordonată direct de către prim-ministrul României.
Acest demers reprezintă primul pas pentru alinierea României la practicile europene pentru atragerea investițiilor străine prin crearea unui organism dedicat pentru promovarea investițiilor (”one-stop-shop”), cu scopul de a încuraja investițiile directe străine și schimbul comercial.
O astfel de instituție poate oferi diverse avantaje, de la consolidarea legăturilor dintre multinaționale și firmele locale, încurajarea companiilor cu capital străin să dezvolte filiale și să aducă segmente din lanțul de producție cu valoare adăugată superioară în România, până la consolidarea relațiilor dintre industrii și universități sau generarea de clustere industriale sectoriale.
Este important ca această entitate să acționeze ca un partener de angajare cu potențialii investitori și cu cei existenți pentru a-i ajuta să-și stabilească sau să-și extindă operațiunile și să asigure o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale.
Forbes: Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2023?
Florin Popescu: Din păcate, omenirea a ratat atingerea țintei din Acordul de la Paris să ne asigurăm că temperatura lumii nu crește cu mai mult de 2 grade Celsius față de stadiul preindustrial.
Statele lumii nu au luat măsuri energice și concertate, cu un efort egal, de a tempera încălzirea globală, iar acum vom fi nevoiți să luăm măsuri pentru a diminua impactul devastator al schimbărilor climatice. Din păcate, aici efortul va fi unul net mai mare decât în primul caz.
Temerea este ca decarbonarea și politicile privind schimbările climatice în loc să să accelereze, vor fi stăvilite de redirecționarea banilor către măsuri imediate cu efect economic și social pe termen foarte scurt.
Din păcate, din cauza războiului din Ucraina și a crizei energetice, țările se vor grăbi să își securizeze necesarul de energie, iar unele se vor întoarce la combustibilii fosili.
Să sperăm totuși că, pe termen lung, investițiile în producerea de energie din resurse regenerabile vor diminua mult acest proces de revenire.
Recesiunea pe plan global este și ea un motiv de îngrijorare. Se va resimți în majoritatea economiilor pentru că băncile centrale vor crește rata dobânzilor în lupta cu inflația. S-ar putea în Europa să simțim această recesiune în mod mai brutal, cu creșterea prețurilor la alimente.
În plan geopolitic, evident, toate privirile sunt îndreptate către Ucraina. Înțelegem că Rusia va dori să mențină starea de război, mizând că dificultățile privind energia din Europa și schimbările în plan politic din Statele Unite, care pot reduce semnificativ asistența financiară pentru Ucraina.
Referindu-ne la industrie, provocarea majoră vine dinspre construcțiile noi pentru sectorul rezidențial. Mult temperate de impredictibilitate, inflație și prețuri, acestea au devenit o provocare reală pentru dezvoltatori și pentru oameni în general.
O altă provocare ar fi reabilitarea clădirilor existente. Aici sunt două aspecte.
Primul, dacă reabilităm cu produse fabricate în România creștem economia, oferim locuri de muncă, siguranță socială.
Al doilea, avem nevoie de reabilitarea aprofundată și aducerea clădirilor existente la clase energetice superioare pentru a grăbi procesul de eficiență energetică și decarbonare.
Ar fi mare păcat să întindem etapele din Valul Renovării în sensul în care îmbunătățim performanța energetică cu o clasă până în 2035 și apoi cu altă clasă până în 2050.
Pe piață există produse și tehnologii care pot grăbi în ritm accelerat tranziția la Next Generation și continentul verde.
ROCKWOOL furnizează sisteme de izolație termică prin care, alături de alte măsuri, putem reduce necesarul de energie primară cu până la 90%, ceea ce înseamnă și o diminuare foarte mare a amprentei de carbon.
(29 noiembrie 2022)
