Noul an este prilejul perfect să ne stabilim o serie de obiective noi. Un „detox”, binevenit după festinul de Sărbători, o schimbare a stilului de viață care se cere de multă vreme, sau poate un nou obiectiv la nivel profesional. Numai că… exact așa a fost și anul trecut! Pentru că schimbarea trebuie abordată sub toate aspectele, nu doar pe ici, pe colo.
#NoTox
Despre detoxifierea organismului s-au scris câte în lună și-n stele, și bune, și rele, concluzia fiind că… nu există. Da, singura metodă garantată prin care poți scăpa de toxine este să nu le ingerezi. Prin urmare, putem vorbi mai degrabă de „Freetox” decât de detox, ceea ce presupune eliminarea pe cât posibil a alimentelor cu reputație toxică, în special cele specifice alimentației moderne (ultraprocesate, modificate și pline de înlocuitori, substanțe care nici măcar nu sună comestibil), dar și acele alimente brute în cultivarea cărora se folosesc pesticide, insecticide și ierbicide, precum și hrana vie crescută în medii poluate – cum sunt anumite specii de pește sau fructe de mare –, folosindu-se chimicale, hormoni și hrană de origine necontrolată. Tot în această categorie se poate încadra și apa îmbuteliată în PET-uri, în fabricarea cărora s-a folosit BPA (Bisphenol A, o substanță prezentă și în compoziția conservelor, poate fi identificată după prezența cifrei 7 la baza recipientului).
Dacă despre detoxifierea organismului nu prea mai avem ce vorbi, discuția despre mâncare sănătoasă rămâne deschisă, câtă vreme este încă dificil de stabilit dacă hrana „bio”/„organică” chiar respectă principiile specifice, într-un mediu în care poluarea aerului sau solului e tot mai greu de controlat (pesticidele utilizate în agricultura industrială pot ajunge în pânza freatică, poluând resursele de apă). Însă evitarea categoriilor menționate mai sus poate face diferența.
Nu doar hrana poate fi o sursă de toxine, ci și ceea ce punem pe piele: cel mai mare „organ” al corpului absoarbe mai bine de 60 la sută din formulele la care apelăm în cadrul ritualurilor de îngrijire și înfrumusețare. Curente precum „Green/Natural Beauty”, „Skinimalism” etc. sunt în continuă ascensiune, în paralel cu dezvoltarea pieței produselor cosmetice naturale, care se estimează că va atinge pragul de 50 de miliarde de dolari americani până în anul 2025, potrivit Bloomberg. Un regim de îngrijire ideal nu ar trebui să vizeze rezultate imediate, obținute deseori cu ajutorul unor substanțe chimice – ci mai degrabă prevenția, iar aceasta poate însemna ocolirea acelor compuși care pot genera efecte secundare, adică pot face pielii mai mult rău (pe termen lung), decât bine (pe termen limitat).
Ceea ce respiri este, de asemenea, important. De la spray-urile antiperspirante sau cele pentru coafat și până la odorizantele de cameră sau lumânările parfumate, dar și produsele pentru curățenie, calitatea aerului inhalat poate avea de suferit semnificativ din cauza substanțelor toxice din acestea. Alternativa – spray-urile fără gaze propulsoare, lumânările pe bază de soia, uleiurile esențiale și produsele de menaj ecologice, care nu afectează nici mediul înconjurător – nu presupune niciun fel de compromis.
Detox Digital
Chiar dacă nu vorbim de același tip de intoxicare, spațiul virtual afectează masiv calitatea vieții. Nu este vorba doar de timpul efectiv irosit preponderent pe rețele de socializare urmărind lucruri care nici măcar nu ne interesează, cât de stimularea vizuală și mentală pe care acestea o exercită asupra noastră.
CIU (Compulsive Internet Use), IAD (Internet Addiction Disorder), sau iDisorder sunt cele mai recente „diagnostice” formulate de psihologi pentru cei care nu se pot abține să stea departe de tehnologie. Fenomenul a atins cote critice, în special în rândul copiilor și adolescenților – aceștia din urmă ajungând să petreacă în jur de nouă ore on-line, potrivit studiilor, însă nici adulții „responsabili” nu-s mai prejos, cu două ore în medie pe zi, reușind chiar să dezvolte aptitudini de multitasking, jonglând cu două sau mai multe gadgeturi în același timp.
În plină eră digitală, e foarte ușor să cazi în plasă, dat fiind că tehnologia ne înconjoară din toate părțile, iar viitorul e promițător în acest sens: tot mai multe dintre activitățile fizice vor fi făcute de mașinării. E drept, ne fac viața mai ușoară, dar dacă am face un pas înapoi, am constata, cel mai probabil, că tehnologia ne ocupă multe ore în afara celor de program, fie și numai pentru că preferăm să comandăm o pizza on-line, adăugând toppinguri cu un simplu click sau punem în neștire în coșul virtual haine care au șanse mici să ni se potrivească, din simplul motiv că putem sau fiindcă e OK să ne răzgândim în decursul a 30-90 de zile. Iar dacă mai adăugăm și orele petrecute vizionând serii întregi pe Netflix, chit că abia ne ținem ochii deschiși, constatăm că probabil toți suntem dependenți de ecran, unii mai mult, alții (sensibil) mai puțin. Fără să vrem (deși, evident, nu ne obligă nimeni), petrecem foarte puțin timp departe de lumea digitală: când dormim, la volan și… cam atât.
Multe persoane care au realizat că se află sub dominația tehnologiei au decis să spună „stop”. Astfel, s-a conturat trendul 2D, Digital Detox, tradus printr-o perioadă flexibilă în care un individ își reprimă voluntar intenția de a folosi telefonul mobil, tableta sau laptopul (televizorul fiind deja „pe cale de dispariție”, mai ales dacă nu este din ultima generație). Desigur, mulți fac asta după ce se asigură că își anunță amicii virtuali despre dispariția lor temporară, ceea ce spune destul de mult despre stadiul dependenței lor. Astfel, ajungem să redescoperim vechiul obicei al lecturii, să petrecem mai mult cu cei dragi, dar cel mai important este faptul că o astfel de inițiativă ne scapă de stres și anxietate, readucându-ne starea generală de bine. Încă un pas, adică o activitate relaxantă, înălțătoare, purificatoare – yoga, de exemplu –, și suntem mai aproape de #mindfulness, cum îi spune pe rețele.
