Se descurcă bine cu tehnologia, iar acest lucru poate constitui un avantaj în aproape orice business de succes. În plus, disciplina căpătată peste hotare și implicarea activă în societate îi fac pe mulți tineri chiar mai capabili să înceapă și să conducă o afacere decât cei de vârsta părinților lor. Aceste atuuri sunt însă de multe ori insuficiente pentru a prelua cu adevărat afacerea creată de părinții lor.
Iar pentru unii specialiști în resurse umane, atragerea copiilor în afacere cu orice preț este contestată. Radu Furnică, preşedintele firmei Leadership Development Solution, susține că averile cele mai mari au fost făcute prin metode mai puțin ortodoxe, iar generația a doua nu are același potențial de a conduce și de a crește un business, așa cum au făcut-o inițiatorii afacerii. „Cred că marea majoritate a afacerilor de familie se vor încheia odată cu dispariția fondatorilor. Există însă și oameni muncitori, mai rar ce-i drept, care pot schimba lucrurile și pot face această tranziție”, susține consultantul, care recunoaște, în același timp, că educația copiilor trebuie adaptată la acest scop final: preluarea afacerii de la fondator.
În episodul 2: Alexander Adamescu
Totuși, Furnică este de părere că nu e nevoie să îți trimiți copilul la studii la instituții celebre în administrarea afacerilor, precum INSEAD, dacă ești antreprenor și conduci o fermă. În acest caz, el recomandă o instituție de profil din Olanda, Suedia sau Austria, iar pentru experiență, copilul ar trebui trimis pentru specializare într-o astfel de fermă. „Foarte rar, copiii sunt pregătiți să conducă firme cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro. Studiile în străinătate contează, însă doar dacă tinerii extrag informațiile esențiale și nu bifează cursurile doar de dragul părinților. Pentru a prelua afacerea de familie nu există nicio scurtătură. E nevoie de seriozitate, de studiu și sacrificiu”, adaugă consultantul.
La rândul său, consultantul în afaceri Luminița Ristea, partener în cadrul companiei CRG Nexia, este de părere că preocupările privind planurile de succesiune sunt foarte timide, deoarece nu suntem pregătiți din punct de vedere psihologic și al mentalității. „Din păcate, în cazul multor antreprenori, nu există o perspectivă de business pe termen lung, care implică posibilitatea vânzării afacerii, retragerii, a preluării business-ului de către generațiile tinere sau chiar prefigurarea unor scenarii dramatice”, spune Ristea. Ea consideră că antreprenorii locali trebuie să fie mai conștienți de această vulnerabilitate și să înceapă să se gândească mai devreme la viitorul pe termen lung și să-și proiecteze succesorii. Iar această abordare este esențială pentru ca businessul să continue. „În România, foarte multe businessuri au ajuns la o maturitate antreprenorială, fiind începute după 1990. Astfel că acești antreprenori ar trebui să înceapă să se gândească la viitorul pe termen lung al afacerii create și să o securizeze”.
Mai există, însă, încă o diferență importantă între cele două generații: tinerii sunt mult mai dispuși să vândă afacerea. Un studiu realizat recent de The Guardian Life Small Business Research Institute arată că probabilitatea ca tinerii născuți după anii ’80, numiți Generația Y, să vândă afacerile este de aproape 100%. Cum generația Y reprezintă acum un segment covârșitor în populația mondială, un lucru este clar: momentul în care tinerii de acum vor prelua frâiele puterii va schimba fundamental coordonatele lumii în care trăim.
ELECTROCASNICE DE FAMILIE
Proprietarii Marelvi au reuşit să îmbine business-ul cu viaţa de familie. Compania a fost înfiinţată în 1995, fiind conturată ca o afacere de familie, iar astăzi se numără printre primii trei cei mai importanţi distribuitori naţionali de electronice şi electrocasnice din România. În conducere au fost implicaţi, pe rând, aproape toţi membrii familiei, iar acum a venit rândul celei de-a doua generaţii. „Implicarea întregii familii este şi motivul pentru care am reuşit să trecem peste greutăţile perioadei de criză. Am câştigat, am învăţat, ne-am reorganizat, repoziţionat şi am fructificat oportunităţile care au apărut“, spunea Dumitru Mihălescul, fondatorul companiei, prezent în topul „Forbes 500 Miliardari” cu o avere de 8-9 milioane de euro.
Omul de afaceri sucevean a pregătit terenul pentru fiica sa, iar timp de opt ani aceasta s-a specializat în cadrul companiei. Şi-a început cariera la Marelvi încă din anul 2004, imediat după absolvirea studiilor în domeniul economic. Daniela Bîzgan a povestit pentru Forbes România că a făcut iniţial parte din departamentul financiar-contabil, iar patru ani mai târziu a fost cooptată în echipa de management a companiei. „Despre frigidere am aflat de când m-am născut. Tatăl meu a lucrat pe partea de service la Arctic, timp de peste 20 de ani, iar eu pot spune că am crescut zi de zi în industria asta. După studiile economice făcute la Iași, m-am integrat în echipa Marelvi. Am început să lucrez în departamentul de contabilitate, dar mi-am dat seama că nu este pentru mine acest lucru. Aveam nevoie de ceva mai interactiv”, spune fiica omului de afaceri. Iar din anul 2008 a ocupat funcţia de director adjunct, poziţie din care a început să coordoneze dezvoltarea operaţiunilor Marelvi la nivel naţional. „Am continuat să lucrez pe partea de management, fiind mâna dreaptă a tatălui meu. Am avut colegi bine pregătiţi şi am învăţat multe lucruri bune de la echipa mea.”
Crede că, în momentul de faţă, este gata să conducă businessul de familie. Ştie că succesul poate fi dobândit doar prin muncă şi perseverenţă şi este decisă să nu renunţe la primul hop. Se bazează pe o echipă de tineri talentați, după cum spune chiar ea, iar viziunea pe care o are asupra pieţei pe care activează o ajută să dezvolte în continuare acest business. „Nu îmi este teamă de eşec”, completează Daniela. Întreaga familie se concentrează, în prezent, pe creşterea portofoliului de clienţi, iar Marelvi vizează pentru acest an o cifră de afaceri de 40 milioane euro, care se traduce într-o creştere de aproximativ 10% comparativ cu anul 2011. Totuşi, în paralel cu businessul din retail, Mihălescul a dezvoltat şi propria reţea de service pentru aproape toate produsele comercializate. La conducerea ei se află tot una dintre cele trei fiice ale sale.