FacebookTwitterLinkedIn

Talent, ambiție, determinare, excelență și, mai ales, o mare bucurie față de pasiunile pe care le îmbrățișează. Am adunat și-n acest număr al revistei copii-inspirație,  cu o sete aparte față de performanță și dorință nemărginită de a învăța, de a construi,  de a excela. Copii care nu caută scuze și, uimitor, găsesc în jurul lor adevărate oportunități de creștere! Prin ei, oferim o dovadă în plus că atunci când ai talent,  la care adaugi muncă, multă muncă, tenacitate, încredere în tine și în cei apropiați, chiar poți cuceri lumea. La propriu! de Tina Solonaru

Teodora Smîntancă-Strugariu, aur mondial la limba germană

Teodora are 17 ani, este elevă la Colegiul „Vasile Alecsandri“ din Bacău și, anul acesta, a scris istorie la Olimpiada Internațională de Limba Germană din Hamburg, unde s-a clasat pe primul loc și a obținut medalia de aur, devenind prima elevă din România cu o astfel de distincție. FELICITĂRI!

„Mă numesc Teodora Smîntancă-Strugariu și, exact cum este descrisă și protagonista romanului Clopotul de sticlă de Sylvia Plath, sunt fata care vrea să le facă pe toate. Cochetez cu aceste toate de când mă știu și încerc să le simt și să le gust și să le trăiesc și să le înmagazinez pe rafturile memoriei mele. Îmi place să călătoresc, să cunosc oameni noi, să schiez, să mă plimb prin natură. Îmi place să admir frumosul, să mă pierd prin galerii de artă, să citesc, să scriu, și poezii și proză, să pictez uneori. Învăț limbi străine cu drag, mă documentez despre alte culturi și despre alte timpuri. Pe scurt, îmi place să descopăr, să învăț și să cunosc. Toată viața mea a gravitat în jurul acestei trinități de verbe.

În timpul gimnaziului am descoperit olimpiadele școlare, prilejul perfect pentru mine, copilul curios, să aflu și mai multe. Am încercat să particip la probe pentru mai multe discipline, dar, într-un final, doar biologia și germana s-au dovedit „ale mele”, de aceea am continuat și la liceu să particip la fazele județene, și apoi naționale, ale acestor două olimpiade. Doar anul acesta, pe lângă medalia de aur obținută la faza internațională a olimpiadei de germană, am obținut și o mențiune, alături de selecția în lotul lărgit, în cadrul olimpiadei de biologie.

Dar olimpiadele nu sunt doar despre probe sau despre premii. Etapele naționale și internaționale sunt niște câștiguri în sine, unde oamenii, prieteniile, râsetele, pozele, amintirile și experiențele sunt cele care contează cu adevărat. Rezultatele, ca și în cazul meu, nu sunt decât cireașa de pe tort.“

Darius Mabda, performanță în dans

Darius iubește dansul până dincolo de performanță. El este marele câștigător de la Românii au Talent 2022, dar – mai presus de orice – un dansator devotat care (deja) duce numele României pe marile scene ale lumii.

„Mă numesc Mabda Darius, am  14 ani, sunt din Oradea și practic dansul de performanță. Am început această pasiune la vârsta de 8 ani, printr-o simplă joacă în timp ce urmăream fascinat diverși maeștri ai dansului, iar de aici totul a luat contur.

Ulterior am participat la numeroase competiții naționale și mondiale, atât în țară, cât și în afară, unde am reușit să fiu mereu pe podium și să obțin titluri precum „Best Male“, „Best Choreography“, „Best Male Dancer“. Totodată, am primit numeroase burse în Italia, Slovenia și Chicago.

O altă experiență memorabilă este participarea la show-ul TV „Românii au Talent“, unde am câștigat marele premiu, dar și premiul de originalitate. A fost un vis devenit realitate, care mi-a schimbat viața și care m-a făcut să înțeleg că totul este posibil dacă chiar îți dorești cu adevărat.

Pe lângă școală și dans, unde mă antrenez zilnic, îmi place să citesc, să petrec timp cu prietenii și să călătoresc. Ceea ce mă motivează să îmi urmez visul, pe lângă suportul necondiționat al părinților, este faptul că îmi doresc să ajung pe cele mai mari scene ale lumii și să fiu un balerin precum António Casalinho.“

Radu Mihai Enache, pasionat de artă și matematică

Radu are un suflet de artist și multe pasiuni, printre care și matematica. Ca elev de clasa a IV-a a obținut medalia de bronz la Olimpiada Națională de Matematică destinată copiilor mai mari. În plus, Radu vorbește trei limbi străine, cântă, dublează voci și, evident, încă nu se poată decide asupra unei singure meserii.

„Eu sunt Radu Mihai Enache, am 11 ani și cred că m-am născut să fiu artist. Unii mă numesc copil-minune. La vârsta de 6 ani, am început cursurile de canto, la 7 ani am început să studiez pianul, iar la 9 ani, chitara. De curând am început să studiez singur la vioară, ukulele, cimpoi şi blockflute. Vreau să mai învăţ să cânt şi la tobe.

De la vârsta de 4 ani iau lecţii de teatru. Am jucat în anul 2019 în 4 reprezentaţii pe scena Teatrului Evreiesc de Stat. În 2021 și 2022 am jucat în 12 spectacole „School of Rock”, unde am fost Lawrence, pianistul trupei şi am cântat live, pe scena Operei Comice pentru Copii. Am jucat şi în 3 filme de lung-metraj. Fac şi dublare de voce pentru filme şi seriale, îmi place foarte mult.

Sunt pasionat de matematică. Chiar dacă aveam doar 10 ani și eram în clasa a IV-a, anul acesta am luat medalie de bronz la Olimpiada Naţională de Matematică, la clasa a V-a, unde am participat alături de colegii de la ICHB, sub îndrumarea doamnei profesoare Elena Nicolae, cea care m-a „descoperit”. Sunt pasionat de cuburi Rubik, am o colecţie de peste 40 de cuburi în diferite forme şi culori şi ştiu să le rezolv pe toate.

Sunt pasionat şi de germană, engleză, chineză şi robotică. Citesc de la vârsta de 3 ani. Am participat la Românii au Talent, unde am cântat şi am făcut 4 cuburi Rubik în 2 minute. Îmi place să-mi compun propriile piese. Mi-am compus 14 piese (muzică şi text) şi 2 piese clasice de pian, Deuxmoradia 1 şi 2.

Am peste 100 de premii şi trofee câştigate, în România şi în străinătate: SUA, Japonia, China, Franţa, Rusia, Ucraina, Serbia, Italia etc. Momo, ursuleţul meu, mă inspiră şi mă susţine mereu.

Îmi doresc să ajung un artist cunoscut, să am o trupă, să fiu sănătos, să devin un mare arhitect şi un om de ştiinţă“.

Tudor Rareș Miron, chitară, muzică și „Praf de stele, pe urmele mele“

La numai 10 ani, Tudor Miron  a obținut, prin talent și muncă,  14 premii locul 1, două premii  locul 2 și 4 trofee la concursurile  de chitară la secțiunile  vocal-instrumental și chitară  clasică. Toate aceste rezultate  le-a atins în doi ani de zile de  când a început să studieze chitara.  Crede cu tărie că scena a fost inventată pentru el, chiar dacă  uneori îi dă emoții.

„Treaba cu cântatul a venit pe nepregătite, în sensul că acum doi ani, pentru că sunt fanul trupei Vița de vie, tata m-a dus  la un concert al trupei mele favorite și l-am rugat pe Adi Despot să-mi cânte piesa „Praf de stele”, iar el m-a chemat la scenă și mi-a oferit două pene de chitară, spunân-du-le tuturor „Plantez semințe!” Ce bucuros am fost! Aveam două pene de chitară de la Adrian Despot! Aveam praf de stele în palmele mele! Da, acela a fost momentul care m-a determinat să mă apuc serios de chitară. Și, uite așa, am cunoscut-o pe Olly, profa mea de chitară acustică.

Tot acum doi ani, m-am înscris la Palatul Național al Copiilor, la cercul de chitară „Friendship”, având-o ca profesoară pe Claudia Stoicescu Păun, sub îndrumarea lor au și început să vină rezultatele, adică vreo 14 premii locul 1 la categoria mea de vârstă la folk, vocal-instrumental și apoi chitară clasică, pentru că am început să studiez și chitara clasică. Mai am și două premii locul 2 și patru Trofee. Unul dintre trofee a fost obținut alături de colegii mei din grupul vocal instrumental de la Palatul Național al Copiilor București „Grupul Friendship”, iar cel mai important trofeu mi l-a oferit la Sibiu chiar dl Adrian Ordean, la HermannstadtFest 2022. Intrați pe pagina mea de Youtube Tudor in T-Rex House și o să vă convingeți.

Studiez la chitară aproape o oră și jumătate pe zi ca să mai am timp și de lecții, dar și de joacă. Acum lucrez intens la a cincea piesă de pe albumul meu care se va numi „Povești”. Mai nou, am și o trupă „Tudor and the good friends”, sub atenta îndrumare a lui Bogdan Marin (BODO) din care fac parte Dani (percuție și voce) și Filip (percuție). Misiunea mea este să arăt tuturor că se poate! Cu talent, multă muncă, emoții și puțin „Praf de stele”, scena poate fi a ta!“

Andreas Telu Zoltner, campion național la Taekwondo

Andreas sau Andy, cum îi spun cei apropiați, nu este doar un simplu pasionat de arte marțiale, ci un adevărat campion național la Taekwondo, visul său fiind acela de a-i convinge pe antrenori că e pregătit să cucerească și titluri internaționale.

„Numele meu este Andreas Telu Zoltner și sunt practicant de arte marțiale. De mic, părinții m-au îndrumat către sporturile în care predomină tehnicile de autoapărare, tatăl meu fiind, la rându-i, practicant de sporturi de contact.

Prima dată am intrat pe „tatami“ la vârsta de 7 ani. Atunci practiam Jiu Jitsu, la care am renunțat după 4 ani, în speranța că voi găsi într-un alt sport ceea ce îmi lipsea cel mai mult: participarea la competiții care să îmi pună în valoare calitățile sportive. La 11 ani treceam deja clasa a VII-a și, împreună cu părinții, am hotărât să fac o pauză de la sport. După examenul de evaluare națională, m-am înscris la Taekwondo. Inițial, m-am antrenat la un club mic, apoi m-am transferat la „Steaua“, unde am ocazia să mă antrenez cu Lotul Național, din care, cu siguranță, voi face parte.

Îmi amintesc cu bucurie participarea la campionatul național, clasa B, la doar 2 luni de la momentul transferului. Am obținut atunci medalia de argint și ambiția de a fi mai bun! Știam că pot mai mult și, sub îndrumarea antrenorului și mentorului Constantin Apostol, m-am antrenat constant. Astfel, la începutul anului 2022, am reușit să urc pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, devenind campion național la clasa B, la categoria mea de vârstă și greutate.

Totodată, am realizat că trebuie să existe un echilibru între sport și școală, fără să uităm și de nevoia de relaxare. Taekwondo nu este un sport oarecare, antrenamentul fizic întreprins este intens, stimulând în egală măsură și forța minții prin procedeele tactice de abordare a luptelor.

Îmi propun să mă autodepășesc, să evoluez către clasa A și să particip la competițiile internaționale. Școala rămâne un aliat important în evoluția mea către zona medicală în care doresc să mă specializez. Închei cu dictonul latin Mens sana in corpore sano și vă încurajez să faceți sport pentru a vă menține sănătoși!“

Sandra Paul, triplă campioană națională la kaiac în anul 2022

Sanda are 12 ani și multe pasiuni. Multe și neașteptat de variate! Robotică, matematică, sport, pian. Printre rezultatele care o fac uimitoare enumerăm doar câteva: construcție de roboți, o carte care-i poartă semnătura, premii importante la matematică, concerte la pian și titlurile de campioană naţională la kaiac.

„Sunt Sandra Paul și sunt elevă în clasa a VI-a la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București. Ținta mea este să fiu cea mai bună versiune a mea. Caut să dezvolt un echilibru între minte, corp și suflet. Pentru minte fac robotică și matematică. Pentru corp, mult sport. Pentru suflet, pian.

La 6 ani am construit primul meu robot la Academia Inventează. La 9 ani am scris o poveste despre prietena mea imaginară, „Teha și invențiile ei”, publicată la Editura Știință și Tehnică Junior, chiar de 1 iunie 2020. La 10 ani am obținut locul 1 pe țară la concursul Digital Nerds – Juniori în Programare, cu proiectul „Smart Pedestrians for a Smart City”. Acum sunt în echipa de robotică Quantum Bits a ICHB Pallady cu care ne pregătim pentru Concursul FLL – First Lego League și încercăm să venim cu o soluție inovatoare pentru consumul de energie.

La 11 ani am luat primul meu titlu de campioană națională la kaiac, în anul 2021, sport de care m-am legat sufletește în perioada Covid, după ce ne-au închis sălile de sport unde făceam scrimă și baschet. Până în prezent am reușit să obțin 6 medalii de aur și 4 de argint la campionatele naționale de kaiac. Profesorul meu, Ilie Crinu, cu care mă antrenez pe Lacul Herăstrău, în cadrul Clubului Școlar Sportiv
nr. 6 București, mi-a spus că am peste 1.000 de ore de antrenament în cei doi ani și un pic de când fac acest sport.

Alături de robotică și kaiac îmi plac mult pianul și matematica. De la Mozart până la Queen, atunci când cânt la pian piesele mele favorite, simt multă bucurie și libertate, mă eliberez de stres și de emoții.

Pentru gimnaziu am ales să dau admitere la clasa de matematică intensiv, iar primul an l-am încheiat cu Diplomă de Excelență pentru merite educaționale deosebite și extrașcolare. Sunt mulți cei din jurul meu care încearcă să-mi explice că nu voi putea continua să le fac pe toate, dar eu cred că nu există nu se poate atunci când fac ceea ce îmi place.“