FacebookTwitterLinkedIn

Norbert Schmoll, CEO Booklet Publishing House, precizează că scumpirea cărților este generată de scumpirea utilităților, creșterea costului cu forța de muncă și, în primul rând, prețul hârtiei, care s-a majorat, în unele cazuri, și cu 70%.

Forbes: Ce a însemnat anul 2021 pentru grupul editorial pe care îl conduceți: un an al revenirii după șocul din 2020, un an obișnuit sau un an prevestitor pentru o nouă criză? (variația cifrei de afaceri față de 2020, lansări deosebite, evenimente, decizii de business, strategia, etc)

Norbert Schmoll: Într-adevăr, în 2021, putem vorbi despre o revenire față de 2020. Însă, în același timp, a fost și un an prevestitor pentru criza forței muncă și pentru fenomenul inflaționist accelerat.

Forbes: În prezent, piața editorială din România traversează o criză? Care sunt cauzele crizei și care sunt efectele asupra publicului consumator?

Norbert Schmoll: Da, o criză a forței de muncă manifestată simultan cu creșterea continuă a prețului hârtiei și, în unele perioade, chiar cu lipsa anumitor sortimente de hârtie.

Forbes: Ce anume îi răspundeți unui cititor care constată cu reproș: s-au scumpit cărțile, nu-mi permit să mai cumpăr!

Norbert Schmoll: Scumpirea titlurilor este o realitate generată de mai mulți factori: scumpirea utilităților, creșterea costului cu forța de muncă și, în primul rând, prețul hârtiei, care a crescut, în unele cazuri, și cu 70%.

Înainte să izbucnească războiul din Ucraina, hârtia mai ieftină se importa din Belarus și Rusia. În momentul de față, nu mai este cazul.

Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în ceea ce privește piața editorială din acest an? Dar motivele de optimism?

Norbert Schmoll: Criza forței de muncă și scăderea puterii de cumpărare, ca urmare a spiralei inflaționiste, sunt îngrijorările.

Forbes: Un raport național, publicat recent de platforma BRIO (Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare), arată că 42% dintre elevii din România sunt analfabeți funcțional. Cum comentați? Cine sunt responsabili, cine sunt vinovații acestei situații? Cum ar putea să scadă acest procent în următorii ani?

Norbert Schmoll: Din păcate, România se află pe primul loc în Europa la analfabetism funcțional, în condițiile în care media UE este de aproximativ 20%; la noi e dublu și un pic, ceea ce reprezintă cu adevărat o tragedie. Una pe care nu o vom putea remedia fără un plan național serios și fără investiții masive în sistemul de învațământ.

Avem nevoie de o regândire a priorităților. Fără să punem educația pe primul loc, nu vom putea îmbunătăți nimic semnificativ aici. Și putem vedea exemplul Poloniei, care a investit masiv în sistemul de învățământ; crescând anual alocarea bugetară, dezvoltând programe și politici educaționale naționale, aceștia au reușit să reducă, în 15 ani, analfabetismul funcțional de la 22% la 14%.

Forbes: O idee: plafonarea prețului la cărți. O idee trăsnită sau o decizie de luat în seamă de guvern pentru revitalizarea pieței editoriale din România?

Norbert Schmoll: Plafonarea prețurilor este un instrument contrar economiei de piață, deoarece creează efecte paradoxale scopului. De cele mai multe ori, așa cum știm din perioada comunistă, când prețurile erau plafonate, produsele erau de negăsit.

Realitatea este că, până la urmă, nimeni nu poate vinde sub prețul de producție. Recent, în Venezuela, s-a încercat plafonarea prețului la hârtia igienică, iar rezultatul a fost dispariția imediată a produsului din magazine.

(24 mai 2022)