Din nefericire, cea mai mare problemă cu care se confruntă cluburile de fotbal este că majoritatea stadioanelor, care au fost construite până în acest moment, nu au fost proiectate ținând cont de posibilitățile de finanțare a acestora prin activitățile de marketing și hospitality. Mi-am făcut un obiectiv să merg pe stadioanele celor mai importante orașe pe care le vizitez, iar cel mai mult mi-a atras atenția datele lui Juventus Torino.
În condițiile în care Italia se confruntă cu aceleași probleme ca și Liga 1 (o medie scazută de suporteri), s-a decis se demoleze Delle Alpi, care avea 69.000 de locuri și părea tot timpul gol, iar în locul acestuia să fie ridicat un stadion modern, cu o capacitate de 41.000 de locuri, mai mic, dar care să creeze percepția că este plin cu spectatori.
Motivul principal a fost legat nu doar de costurile de construcție, dar și de felul cum vor arăta tribunele pentru cei din fața televizoarelor. Strategia a prins. Tribunele care erau goale pe Delle Allpi sunt mai tot timpul pline pe noul stadion.
Nu am văzut noile proiecte, dar cam tot ceea ce s-a construit în România după 1990 nu a ținut cont de principalul factor, și anume, suporterii și percepția de acasă, din fața televizorului.
Majoritatea stadioanelor construite în România nu au ținut cont de sistemele noi de promovare prin videoled și avem destule cazuri în care camera principală de transmisie nu asigură cele mai bune condiții de comunicare sponsorilor clubului, iar acest aspect poate fi observat prin întreruperea ledurilor pentru asigurarea vizibilității pentru banca tehnică a echipelor.
În acest moment, Arena Națională nu este profitabilă din punct de vedere economic, dar și Stade de France se confruntă cu aceeași problemă. Dacă nu vom construi în jurul stadioanelor spații de petrecere a timpului liber și nu le vom comunica precum simboluri ale orașului, ne vom bucura de niște giganți din betoane, ineficienți economic. Oare câți bucureșteni au suveniruri cu Allianz Arena din München și câți au cu Arena Națională?
IMPACTUL ȘTIRILOR NEGATIVE ASUPRA SPONSORIZĂRII SPORTIVE
Nu este ușor să gestionezi un stadion sau să-l faci profitabil, iar pentru noile arene va fi chiar mai greu.
Este posibil chiar să fie supradimensionate pentru nevoile cluburilor și să genereze cheltuieli inutile. După exemplul Juventus, cel mai aproape de realitatea sportului românesc este stadionul din Ploiești (15.500 de locuri), care nu reprezintă un buget fantasmagoric.
Mi-aș dori ca unele dintre autoritățile publice să se mute în unele dintre stadioane, beneficiind de parcările acestora, astfel s-ar degreva unele zone din București de traficul și ambuteiajele pe care acestea le ridică.
Stadioanele pot să aducă un impact pozitiv asupra orașului și nu doar pentru suporterii lor. Sunt multe cazuri în care acestea schimbă pentru totdeauna imaginea unei zone din punct de vedere architectural, iar acest aspect atrage la rândul său investitorii imobiliari din zona de office.
La nivel de evenimente sportive, existența a cinci stadioane, într-un areal atât de restrâns, va pune un mare semn de întrebare asupra posibilității acestora de a-și asigura rentabilitatea, ceea ce înseamnă că fiecare ar trebui gândit și ca un centru de utilități și divertisment (cafenele, magazine, baruri, restaurante, locuri de joacă, parcare etc) pentru comunitățile în care vor fi amplasate.
Să construim cu inteligență!
