Din cele 4.442 de companii insolvente în primul semestru al acestui an, doar puțin peste jumătate, 2.244 de companii, au depus declarațiile financiare pentru activitatea desfășurată anul trecut. Conform analizei Coface, una dintre principalele cauze care a alimentat riscul intrării în insolvență a fost creșterea accelerată a datoriilor, mult peste avansul veniturilor, cuplată cu acumularea de pierderi din ce în ce mai mari. Cu toate acestea, s-a remarcat o evoluție a veniturilor companiilor, în anii premergători insolvabilității.
„Nivelul veniturilor firmelor a crescut puternic în ultimii trei – patru ani dinaintea intrării în insolvență, ca urmare a investițiilor semnificative. Cifra de afaceri medie din anul 2016 a fost de 4,57 milioane de lei, cu 26% peste anul anterior și de aproape două ori peste cea din 2008. Cu toate acestea, companiile nu au folosit toate resursele pentru a se eficientiza, acumulând pierderi din ce în ce mai mari. Această dinamică a fost înregistrată ca urmare a evoluției gradului de îndatorare, care a generat o povară financiară tot mai importantă”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager al Coface Romania.
Problemele traderilor din energie de la începutul anului au tras în jos mediile privind insolvența
Numărul insolvențelor din prima jumătate a anului curent este la minimul ultimilor zece ani, însă pierderile generate creditorilor se află la cel mai ridicat nivel din perioada analizată, au menționat reprezentanții Coface, care au adăugat:
„Paradoxul, și anume un minim al insolvențelor corelat cu un maxim al pierderilor cauzate mediului de afaceri, este explicat prin profilul firmelor. Din totalul companiilor insolvente în primul semestru al anului curent, un număr de 20 de firme au avut venituri mai mari de 10 milioane de euro în anul anterior, dintre care 11 desfășurau o activitate de distribuție, comerț sau furnizare de energie. Aceste companii au un nivel scăzut al activelor imobilizate și un grad de îndatorare foarte ridicat, ceea ce poate predispune creditorii la pierderi semnificative”.
La începutul acestui an, mai mulți traderi din energie cu venituri importante și-au anunțat intrarea în insolvență pe fondul creșterii prețurilor la energie.
Gradul de îndatorare a companiilor care ulterior au intrat în insolvență a crescut constant, de la 72% în 2008, la aproximativ 97%, anul trecut.
„Această dinamică a fost determinată de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul scăzut de capitalizare din partea acționariatului și necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichidității”, au mai spus reprezentanții Coface.
Cele mai multe insolvențe deschise în primul semestru al anului curent au fost în construcții
În majoritatea studiilor realizate de Coface, primele zece sectoare în care se găsesc cele mai multe firme aflate în insolvență au rămas aproape neschimbate. Singurele modificări au fost la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variații de una, maximum două poziții. Totuși, este pentru prima dată, în ultimii cinci ani, când comerțul cu ridicata sau cu amănuntul nu se află pe prima poziție din perspectiva numărului absolut al insolvențelor nou deschise.
Cele mai multe insolvențe deschise în primul semestru al anului curent au fost în construcții, respectiv 746, care par să treacă printr-o perioadă nefastă. Volumul lucrărilor a scăzut cu 8%, în primele șase luni ale anului curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Acest sectorul este urmat de comerțul cu amănuntul (705 insolvențe în semestrul întâi al acestui an), comerțul cu ridicata și distribuție (660 de insolvențe).
Distribuția teritorială a cazurilor de insolvență în primul semestru al acestui an nu a suferit modificări importante față de situația din aceeași perioadă a anului anterior. Zonele București, sud-est și sud au rămas primele trei regiuni care au cel mai ridicat număr de insolvențe, în timp ce vestul, sud-vestul și centrul rămân pe ultimele poziții.
Valoarea însumată a trezoreriei companiilor din mediul de afaceri activ în România a ajuns la 128 miliarde de lei, la finele anului 2016
Totodată, creșterea valorii instrumentelor refuzate la plată cu aproape 50% în prima jumătate a anului curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior pare să fie, de asemenea, paradoxală, având în vedere că lichiditatea la nivelul mediului de afaceri este la un maxim istoric. Conform studiului, valoarea însumată a trezoreriei companiilor din mediul de afaceri activ în România a evoluat constant de la impactul crizei financiare pe plan local, ajungand la 128 miliarde de lei, la finalul anului trecut, cu 64% peste nivelul din 2007, respectiv comparativ cu 78 miliarde de lei.
„Dacă sunt companii care beneficiază de numerar, iar insolvențele din primul semestru al anului curent rămân la un minim istoric, de ce înregistrăm o creștere a valorii instrumentelor refuzate la plată? Acest aparent paradox este explicat de accentuarea fenomenului polarizării veniturilor, profiturilor și a lichidității în rândul companiilor mari. Conform datelor, primele cele mai mari 1% dintre companiile active din România, aproximativ 5.000, concentrează 58% din lichiditatea întregului mediu de afaceri la finalul anului 2016, comparativ cu doar 43%, la finalul anului 2007. În concluzie, numerarul consolidat în întregul mediu de afaceri înregistrează într-adevăr o creștere, însă surplusul este concentrat în rândul firmelor mari. Comasarea numerarului în rândul firmelor mari este generată de accentuarea fenomenului polarizării din perspectiva veniturilor și profiturilor companiilor active în România”, a precizat, Iancu Guda, Services Director al Coface Romania.
Cele mai mari 1.000 de companii generau la finalul anului trecut 50% din veniturile tuturor companiilor, un fenomen mai puțin vizibil în țările din regiune, potrivit Coface.
„Mai exact, 6 din 10 companii active în România înregistrează profituri, dintre care 75% sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii. Pe de altă parte, 4 din 10 companii active înregistrează pierderi, în timp ce doar 42% sunt sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii”, a adaugat Guda.
Analizând evoluția situației financiare din perioada 2008 – 2016 a companiilor care au intrat în insolvență în primul semestru al anului curent, printre cele mai comune greșeli comise de acestea au fost lipsa de aliniere a orizontului activelor și pasivelor, prin finanțarea investițiilor pe termen lung prin resurse atrase pe termen scurt. Altă greșeală frecventă a acestor firme a fost ciclul de conversie a banilor, care, constant, a avut valori pozitive, sursele de finanțare nefiind sustenabile.
De asemenea, pierderile realizate constant au erodat din trezoreria firmelor respective. În plus, structura fluxului de numerar nu a fost sustenabilă, în condițiile în care numerarul operațional a fost negativ, iar trezoreria a fost alimentată prin împrumuturi contractate de la instituții de credit.
La cele patru greșeli se adaugă faptul că investițiile nu au fost eficiente, deoarece acestea au determinat creșterea veniturilor, dar companiile au înregistrat pierderi, astfel că randamentul obținut a fost inferior costului de finantare.
