Optimismul privind cheltuielile de investiţii domină toate industriile, în special cea energetică, minieră şi de utilităţi, precum şi sectorul de infrastructură de transport şi logistică. Cu toate acestea, există şi diferenţe notabile în regiune, mai arată sursa citată.
Respondenţii din Rusia şi Polonia, ţări în care se derulează proiecte majore de infrastructură, sunt cei mai optimişti, în timp ce omologii lor din Republica Cehă sau din Ungaria, care încă se confruntă cu impactul crizei economice, au aşteptări mai temperate.
Finanțarea din sectorul privat
Dificultăţile apărute pe pieţele financiare din Zona Euro şi introducerea unor reglementări mai stricte sub BASEL II au condus la o reducere a finanţării tradiţionale (finanţare publică şi privată) pentru proiectele de investiţii şi de infrastructură.
Peste 61% dintre respondenţi au resimţit impactul negativ al constrângerilor legate de finanţare, în timp ce 8% dintre aceştia şi-au anulat complet proiectele. Acest fapt a dus la creşterea interesului pentru surse alternative de finanţare, potrivit studiului PwC.
Astfel, 9 din 10 responsabili de proiecte de investiţii se aşteaptă ca proiectele să le fie finanţate, cel puţin parţial, de sectorul privat. Chiar şi în Rusia, unde piaţa pentru finanţare bancară rămâne lichidă, 72% dintre respondenţi declară că finanţarea privată externă devine din ce în ce mai importantă.
„ În ceea ce priveşte proiectele de investiţii în infrastructură din România, necesitatea implicării finanţării private este fundamentală. În condiţiile în care există o nevoie foarte mare de lucrări de infrastructură, este absolut necesar să se reuşească atragerea capitalului privat”, a precizat Ruxandra Chiriţă, Senior Manager, Capital Projects & Infrastructure, PwC Romania şi Moldova.
De asemenea, se consideră că parteneriatul public privat (PPP) aduce şi beneficii non-financiare:
“Alături de finanţare, ar trebui să luăm în calcul şi factorul competenţă. Sectorul privat poate aduce o multitudine de competenţe şi abilităţi necesare îmbunătăţirii managementului riscului şi managementului de proiect, ceea ce poate contribui la creşterea eficienţei şi a transparenţei proiectelor de investiţii”, menţionează Julian Smith, Lider, PwC Capital Projects & Infrastructure CEE/CIS.
Depăşirea provocărilor
Managementul riscurilor şi performanţa financiară sunt două dintre cele mai des amintite provocări pentru proiectele de investiţii. 78% dintre respondenţi au avut întârzieri faţă de calendarul proiectelor din ultimele 12 luni şi 52% au avut depăşiri ale costurilor. Aceleaşi două aspecte au fost identificate şi în raportul PwC Proiecte de investiţii şi infrastructură în Orientul Mijlociu, realizat la finalul anului 2012.
Date fiind aceste întârzieri, respondenţii simt nevoia să îşi îmbunătăţească sistemele de guvernanţă şi de management al riscului, utilizând, spre exemplu, o raportare periodică adecvată. Totodată, pentru a evita depăşirea bugetului, o altă prioritate identificată este îmbunătăţirea zonei de management financiar.
Studiile de fezabilitate reprezintă un alt instrument esenţial care poate ajuta la identificarea potenţialelor provocări şi complexităţi ale proiectului înainte ca acestea să devină cu adevărat problematice. În timp ce 63% dintre respondenţi derulează aceste studii la nivel intern, autorităţilor publice le lipsesc de cele mai multe ori resursele necesare pentru adaptarea la schimbările pieţei, subliniindu-se astfel nevoia de consultanţă profesională în acest domeniu.
O altă provocare o reprezintă factorul de reglementare. Respondenţii menţionează dificultăţi în obţinerea în timp util a permiselor necesare, precum şi lipsa de claritate în strategia naţională pentru infrastructură. Susţinerea politică pentru mega-proiecte (cu o valoare mai mare de 1 miliarde USD) este de cele mai multe ori volatilă, ducând la noi provocări legate de finanţare.
Zona de oportunitate
Alături de proiecte derulate în ţările de provenienţă, respondenţii au în vedere dezvoltarea proiectelor de infrastructură în Rusia, Turcia, Polonia şi România, ceea ce indică faptul că potenţialul pentru mega-proiecte derulate în aceste ţări generează interes şi optimism.
„În ceea ce priveşte România, autorităţile s-au angajat într-un proces accelerat de modificare a cadrului legislativ dedicat proiectelor majore de investiţii pentru care se urmăreşte implicarea sectorului privat. Aceasta creează premisele unei mai bune structurări a proiectelor de PPP, ceea ce poate stimula interesul investitorilor”, a subliniat Ruxandra Chiriţă, Senior Manager, Capital Projects & Infrastructure, PwC Romania şi Moldova.
