Regatta Imobiliare vă invită la o incursiune în Cartierul Primăverii sau “cartierul elitelor vechi și noi”, unde are spre vânzare o vila istorică cu zece camere.
Casa are o locație de excepție, în zona Primăverii – Charles de Gaulle, în vecinătatea Parcului Bordei, a Palatului Primăverii, fosta reședința a familiei Ceaușescu, precum și a unor restaurante și cafenele cochete. Vila este situată la intersecția unora dintre cele mai frumoase și cochete străzi din București, făcând parte din fosta parcelare/ parc Jianu.
Înainte de Revoluție, cartierul situat în nordul Bucureștiului a fost denumit aşa după bulevardul principal care îl străbate, fiind cunoscut și drept “cartierul nomenclaturii”. Aici locuiau numeroși activişti de partid, şefi ai Securităţii și Nicolae Ceauşescu, în celebrul Palat al Primăverii, convertit în muzeu.
Noii rezidenți s-au stabilit aici anterior sfârşitului celui de-Al Doilea Război Mondial, istoricul Oana Marinache denumind zona “Parcelarea Bonaparte” sau “Parcelarea Ferdinand I”, aceasta fiind amplasată în prelungirea Şoselei Bonaparte şi în memoria regelui Ferdinand I.
În jurul anului 1913, doi investitori de origine belgiană, membri ai Consiliul de administrație al Societății de tramvaie, s-au gândit să copieze modelul adoptat de Alexandru Filipescu, cu parcelarea moșiei sale și au inițiat un proiect mai amplu, îndrăzneț.
Aceștia au dispus de fonduri, însă momentul a fost inoportun, căci România a intrat în război. Demersurile au fost reluate de Societatea Inginerilor Asociați, la trei ani de la încetarea conflictului militar, odată cu renegocierea condițiilor de introducere a utilităților.
Dezvoltarea cartierului ia avânt în perioada interbelică, construindu-se case mai ales în stil neoromânesc, dar şi în stil mediteranean eclectic, maur şi toscano-florentin, cu un loc de agrement și o zonă de lacuri, unde bucureştenii mergeau la picnic. Avântul demografic al zonei a cuprins și vecinătățile.
Locul se schimbă fundamentul după instaurarea regimului comunist, casele fiind ocupate de noile “elite”, care nu beneficiau de o biserică, magazine sau piețe agroalimentare, pentru că aprovizionarea se făcea prin desemnarea unui reprezentant din fiecare imobil, care întocmea o listă săptămânală.
Nu existau nici cârciumi sau locuri publice, viața socială fiind redusă. La intrările în cartier erau amplasate gherete cu miliţieni, care nu permiteau decât accesul vehiculelor riveranilor, pietonii fiind sfătuiţi să ocolească zona. După căderea regimului comunist au apărut schimbări atât în urbanism, cât şi în repertoarul locuitorilor.
Parcelarea Jianu a reprezentat o parte a Parcelării Bordei, delimitată de străzile Herăstrău, Armindenului, Jean Monnet, Mircea Eliade, inclusiv străzile Heleşteului şi Crângului.
Cocheta vilă cu zece camere are dispunerea D+P+E+M și o suprafață construită de 700 mp, cu un teren de 350 mp, ca o fereastră în timp, spre secolul trecut!
